Nu a trecut nici-un an de la numirea Cristinei Frolov în funcția de director al Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV), că deja ea s-a pomenit fără lucru. În plus și-a pus în cap o mare parte din vinificatori, dar și conducerea ministerului Agriculturii. Pe de altă parte, Cristina Frolov spune că este victima unor înțelegeri între câteva mari companii, care nu au acceptat numirea unei femei în funcție. Ea zice că se va apăra în instanţe, scrie Mold-Street.

Pe 16 septembrie, ministrul Agriculturii Viorel Gherciu a semnat ordinul prin care constată nulitatea unui ordin al predecesorului său (nr. 698p din 20 noiembrie 2020), prin care Frolov a fost numită la șefia ONVV, o instituție publică pentru susținerea industriei viti-vinicole.

Demisie programată

Noul ministru a anulat totodată şi procesele verbale din 12 noiembrie şi 17 noiembrie 2020 ale Comisiei de evaluare a candidaţilor la funcţia de director al ONVV, în partea admiterii la interviu şi declarării Cristinei Frolov învingătoare a concursului pentru această funcţie.

Frolov a fost, de asemenea, preavizată în privința încetării raporturilor de muncă, după expirarea termenului de o lună de la comunicarea ordinului din 16 septembrie.

Reprezentanţii Ministerului Agriculturii afirmă că nu este vorba de demiterea directorului, însă copia ordinului care se află la dispoziția Mold-Street nu lasă loc de interpretări.

Potrivit ordinului semnat, „studiile de masterat şi, respectiv, deţinerea diplomei de masterat reprezintă o condiţie obligatorie pentru ocuparea funcţiei de director al ONVV”.

De notat că lista documentelor este indicată în punctul 25 al Regulamentului cu privire organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de director al ONVV. În consecinţă, Ministerul constată că Cristina Frolov a fost admisă cu încălcări ale cerinţelor la concurs.

Actuala şefă a ONVV afirmă că nu au existat încălcări şi, la moment, își desfășoară studiile de masterat, iar decizia Comisiei de concurs de selectare a ei a fost luată transparent.

„De ce nicio persoană interesată nu a contestat în instanţă rezultatele concursului în termenul prevăzut de lege, dar au aşteptat nouă luni pentru a invoca aceste pretinse încălcări”, se întreabă Cristina Frolov.

Conflicte de interese la ONVV

Demiterea Cristinei Frolov a fost pregătită temeinic, dar şi grăbită de anumite evenimente, inclusiv de expirarea, pe 20 septembrie 2021, a mandatului membrilor Consiliului de coordonare a ONVV.

În august, o parte din vinificatori au expediat o plângere colectivă Ministerului Agriculturii, Guvernului, Administrației Președintelui, Parlamentului împotriva directorului ONVV.

Despre aceasta s-a aflat săptămâna trecută, după semnarea ordinului Ministrului Agriculturii. Semnatarii, managerii a circa 40 de companii vinicole moldovenești, își exprimă nemulțumirea față de activitatea Cristinei Frolov și solicită autorităților s-o demită urgent.

Semnatarii plângerii o învinuiesc pe Frolov de „situația catastrofală” a ONVV și subminarea dezvoltării sectorului viti-vinicol, care încă nu și-a revenit din criza generată de embargoul rusesc din 2013. Ei o mai acuză de activitate în conflict de interese din postul de director al Oficiului.

„Până la numirea sa, ea a activat în afacerea de familie Castel Mimi și este rudă de gradul I a proprietarului acestei companii. Directorul ONVV, conform statutului, are acces la informații confidențiale ce ține de participanții pieței și, în caz de existență a conflictului de interese, plasează o companie în poziție preferențială față de alți agenți de pe piață”, se arată în demersul vinificatorilor.

Potrivit lor, pe parcursul ultimilor luni Castel Mimi ar fi folosit deja informații confidențiale din Oficiu pentru promovarea intereselor companiei respective.

De notat că, de exemplu, Gheorghe Arpentin, cel care a condus ONVV timp de patru ani, până în noiembrie 2020, era asociat la două companii cu cote de 50% – Les Terres Noires SRL şi Pelican Negru SRL, dar acest fapt nu a fost considerat conflict de interese pentru că şi l-a declarat. Menţionăm că ambele companii, la care este asociat Arpentin, se numără printre cei nemulţumiţi.

Cristina Frolov declară că acuzaţiile nu au suport factologic, iar membrii Consiliului coordonator al ONVV, care au selectat-o în această funcţie, dispuneau de informații suficiente despre statutul ei.

„Eu am condus timp de 11 ani afacerea Castel Mimi. Tatăl meu este proprietar acolo, dar acum de afacere se ocupă fratele meu. Totodată, fără aprobarea Consiliului coordonator eu nu pot face mare lucru”, explică Cristina Frolov.

Totuşi, în perioada în care Cristina Frolov a condus ONVV, instituţia a semnat un contract cu hotelul Jolly Allon, controlat de rudele ei, fără să fi semnalat vreun conflict de interese în legătură cu acest eveniment.

Frolov, însă, susține că nu a semnat un astfel de contract şi bănuieşte că semnătura a fost contrafăcută. „Am trimis toate documentele la organele de anchetă. Voi face şi o expertiză grafologică a semnăturii. Pentru un contract de 34.000 de lei nu merita să mă expun astfel”, a precizat Frolov.

Comunicarea prin internet şi votul prin email

O altă acuzație este activitatea ineficientă a ONVV şi faptul că pentru prima dată, de la instituirea organizației în 2002, în Moldova nu va mai fi organizată Ziua națională a vinului, susţin petiţionarii. Dar decizia de anulare a fost luată de Guvern şi se datorează numărului mare de cazuri COVID-19 şi necesităţii prevenirii extinderii pandemiei.

Pe de altă parte, ONVV deja negociase cu Primăria municipiului Chişinău rezervarea spaţiului pentru organizarea acestui eveniment.

Printre alte acuzaţii aduse Cristinei Frolov de vinificatori sunt lipsa cunoștințelor necesare în marketing, promovare, viticultură, vinificaţie; subminarea Consiliului coordonator al ONVV, comunicarea prin internet și votarea prin poșta electronică, disponibilizarea specialiştilor din Oficiu şi angajarea de personal necalificat.

Unele dintre acestea par de-a dreptul ridicole, dat fiind faptul că Frolov a condus Castel Mimi – o afacere ce a devenit în ultimii ani o carte de vizită a Republicii Moldova, alături de cramele de la Cricova, Mileştii Mici și Purcari.

Semnatarii pro-Frolov

Pe de altă parte, în apărarea Cristinei Frolov au semnat o petiție adresată conducerii țării reprezentanții a circa 30 de companii vinicole, care se arată mulțumite de rezultatele obţinute de ONVV în perioada cât aceasta a condus instituția.

Ei au menționat faptul că ea a reuşit să atragă un nou donator pentru ONVV – Delegaţia UE, a iniţiat un audit intern la ONVV, a contribuit la lansarea vinurilor moldovenești pe piaţa din Ucraina şi la inițierea discuțiilor pentru promovarea noilor producători de vinuri în marile reţele comerciale din România.

Mai mult! Ei susţin că, până la numirea Cristinei Frolov, ONVV se ocupa mai mult de promovarea „intereselor private ale unor companii sau grupuri şi, astfel, au avut de suferit acei producători care muncesc pentru a avea un produs de calitate”, fără a da nume concrete.

În consecinţă, putem spune că asistăm la un veritabil război pe piaţă între vinificatori, care în loc să îşi unifice eforturile pentru a cuceri pieţele externe se ceartă şi războiesc între ei. Reprezentanţii Ministerului Agriculturii au refuzat să comenteze tensiunile între vinificatori și au dat asigurări că autoritatea încearcă să facă ordine în acest sector după plecarea fostei guvernări.

Banii Fondului viei și vinului

În fapt, cea mai mare problemă şi cea mai veche este cea a banilor din Fondul viei și vinului (FVV), gestionat de ONVV, şi modul cum ei sunt administraţi, adică pentru ce/cine se alocă.

Veniturile acestui fond sunt formare din două componente: plăți obligatorii de la toate companiile – de la producătorii de butași, la cei de struguri și până la vânzarea producției finite, dar și din contribuțiile din partea statului, care trebuie să aloce Fondului exact aceeași sumă, care a fost asigurată de vinificatori.

Pentru companiile din sector, aceste plăți sunt obligatorii şi sunt colectate de Fisc ca impozite, iar pentru întârzieri se aplică şi penalităţi, ceea ce ar fi dus deja la falimentarea unor companii vinicole. În consecinţă, companiile vinicole solicită să fie revăzută această lege, pentru ca plăţile destinate Fondului să fie benevole.

Contribuabili în Fondul viei și vinului sunt peste 180 unități vitivinicole, cele mai multe – din zona Centru (Codru), dar cele mai mari plăţi provin din zona Sud, unde sunt cei mai mari producători.

Pe de altă parte, se atestă că, în toată perioada de existență a Fondului, niciodată statul nu a achitat integral contribuţiile la Fond, iar în ultimii doi ani nu ar fi transferat nici un leu. Dar banii sunt prevăzuţi în buget în acest scop şi nu au fost transferaţi, pentru că în Fond sunt suficiente resurse, existând un sold de circa 40 milioane de lei.

Pentru acest an, bugetul ONVV a fost stabilit în sumă de circa 46 milioane de lei, dar Consiliul de coordonare a ONVV a aprobat alocarea doar a 10 milioane lei.

Asta se explică prin faptul că din cauza pandemiei o mare parte din planurile de participare la expoziţii internaţionale și campaniile de promovare au fost sistate. Aceeaşi situaţie a fost şi în 2020, când din volumul iniţial de cheltuieli de circa 54 de milioane lei, au fost folosite doar 18,5 milioane lei.