În condițiile stării de urgență din lunile martie-mai 2020, nu toate acțiunile Ministerului sănătății au fost conforme cerințelor situației, care a solicitat abilități manageriale, în primul rând – arată un raport prezentat la Curtea de Conturi. S-a constatat că unele decizii au fost luate în condiții de panică, transmite IPN.

În faza incipientă a răspândirii infecției în Republica Moldova, donațiile au constituit principala sursă de dotare a spitalelor cu necesarul pentru combaterea bolii. Secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Tatiana Zatâc, a spus că „fiecare achiziție era considerată un succes”.

Un capitol aparte l-a constituit faptul că legislația Republicii Moldova nu stabilește o limită a adaosului comercial aplicat la dispozitivele medicale. Gaura legislativă s-a descoperit pentru că a fost depistat un adaos de mai mult de 60 la sută fixat de un agent economic pentru marfa livrată. Fapta lui a fost blamată în cadrul ședinței. Altceva este că Ministerul Sănătății abia urmează să instituie un grup de lucru pentru a obține un plafon rezonabil pentru adaosul comercial la dispozitivele medicale. În cel mai bun caz, în viziunea Ministerului, normativul ar putea fi aplicat peste trei luni, deși noul val al îmbolnăvirilor poate crea urgențe și necesități chiar mâine.

Gradul de dotare a sistemul medical din țară nu poate fi comparat cu ceea ce a fost în februarie-martie 2020. Doar din achiziții, întreprinderea „Sanfarm-prim” are stocuri de materiale mediale de combatere a COVID-19 în valoare de 37 mln lei.

În paralel cu consolidarea asigurării materiale, de la începutul pandemiei medicii au schimbat cinci protocoale clinice de tratament, în conformitate cu cerințele Organizației Mondiale a Sănătății.

Examinarea corespunderii la cerințele timpului a arătat că, în pofida imperativului de digitalizare, medicina moldovenească nu dispune de un sistem unic informațional, ceea ce, bunăoară, a rezultat că din 125 de instituții medicale de sănătate publică 70 nu au prezentat, în special, solicitări de costume de protecție. Totodată, Centrul de achiziționare centralizată este angajat în permanență în distribuiri și redistribuiri de bunuri, fără a exista posibilitatea de a vedea la moment care este înzestrarea reală a spitalelor.