Schimbările în curriculum nu pot fi făcute peste noapte, pentru că sunt mai multe probleme care trebuie rezolvate mai întâi, începând de la schimbările în infrastructură, noile tehnologii, cooperarea internațională și terminând cu mobilitatea. Despre aceasta a vorbit rectorul Universității de Stat din Moldova (USM), Igor Șarov, fost ministru al educației, în cadrul unui atelier de lucru cu genericul: „Bune practici în învățământul superior din Uniunea Europeană. Oportunități pentru tinerii din Republica Moldova”. Evenimentul a fost organizat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.

Igor Șarov spune că și-ar dori ca schimbările curriculare să nu fie formale, dar să rezulte din capacitatea unui profesor și performanțele pe care urmează să le întreprindă. Potențialul uman, problemele de infrastructură, problemele de mobilitate și problemele de cooperare internațională sunt o prioritate pentru Universitatea de Stat din Moldova. Potrivit lui Igor Șarov, activitatea de cercetare și inovare este inerentă celei educaționale. Întâi de toate, în cadrul cursurilor universitare studentul urmează să gândească inovativ, fie că e vorba de cursurile generale teoretice, fie cele speciale și aplicative.

Factorul primordial în dezvoltarea competențelor studentului este profesorul, care prin calitatea sa intelectuală servește ca un model de atitudine față de modul în care trebuie abordate problemele. Condiția calității profesorului care stă în fața studentului în ciclurile de studii superioare, la licență, master, doctorat, este esențială pentru constituirea cercetătorului de mâine, consideră rectorul USM. În acest sens, profesorii cu o ținută academică apreciabilă sunt scopul pe care trebuie să-l urmărească universitatea, inclusiv USM, care are un personal calificat și și-l dorește implicat.

O problemă a universităților este infrastructura. „Poate, pe alocuri, noi nu ne putem permite utilaje și echipamente de același nivel ca și instituțiile de cercetare de specialitate, costisitoare și care necesită abilități de lucru cu ele, dar ne putem permite fonduri de bibliotecă, laboratoare didactice specializate în domeniu de interes științific și, bineînțeles, ne permitem să căutăm posibilități pentru studenți acolo unde ele deja există”. Igor Șarov crede că USM este un exemplu în acest sens, care deține echipamente pentru mai multe discipline școlare. Un exemplu este și MEDIACOR-ul – centrul important pentru întreg sistem educațional, nu doar pentru USM, cu o investiție de 3 milioane de dolari.

În sensul creșterii capacităților tinerilor implicați în activitățile de cercetare, toate tipurile de mobilități sunt binevenite, în special cele care ajută la formarea de cadre calificate care să rămână în țară pentru a transfera cunoștințe generațiilor viitoare. Schimburile de experiență fortifică capacitățile tinerilor moldoveni. Aici sunt probleme, consideră rectorul USM. Deseori tinerii care revin din mobilități nu găsesc în țară mediu pentru aplicarea cunoștințelor acumulate. În acest sens, crede că trebuie mai multă flexibilitate și să fie racordate la realitățile existente.

Angajarea studenților în activitățile de cercetare, răspundere socială, voluntariat este încurajată de USM. Rectorul spune că e nevoie de implementarea activității de inovare. Studenții trebuie încurajați să se avânte și mai mult.

În altă ordine de idei, Igor Șarov a remarcat că se atestă o scădere a numărului de studenți. În ultimii ani, numărul studenților care învață la universitățile din Moldova a scăzut de la 92 de mii în 2015, la 52 de mii în 2020, în timp ce numărul universităților publice a rămas mare. De aceea, este nevoie de reforma învățământului superior, care este inevitabilă, pentru că banul trebuie să urmeze studentul. Primul pas făcut în acest sens, anul trecut, a fost introducerea unei noi metode de finanțare în învățământul superior în care banul merge după student. Universitățile pot fi concentrate în jurul marilor actori care există în Republica Moldova.

Potrivit  rectorului USM lui, anul trecut numărul studenților înmatriculați la universitățile din Republica Moldova a crescut, în comparație cu anii precedenți, iar acest salt se datorează faptului că au fost anulate examenele de bacalaureat, din cauza pandemiei COVID-19. Astfel, mulți dintre absolvenții liceelor care au dorit să-și continue studiile în România sau în alte state UE nu au putut face acest lucru fără diploma de BAC. La USM pe parcursul ultimelor două luni au fost exmatriculați în jur de 500 de studenți, în special de la ultimii ani. „Nu ne trebuie universități multe, ne trebuie universități care ar corespunde tuturor rigorilor și schimbarea este în mâinile dumneavoastră”.

Igor Șarov mai spune că oportunitățile care li se oferă studenților, fiecare le realizează în funcție de mai mulți factori. Indiferent de arhitectura reformei în domeniul științei și a investițiilor, care sunt făcute fără o investiție din partea statului, respectiv, fără o atenție primordială noi nu ne vom mișca. Studiile de istorie, de limbă, de patrimoniu în Republica Moldova trebuie să rămână una din prioritățile statului. Toți trebuie să recunoască că știința este o competiție nemiloasă între diferiți actori implicați în proiecte. În această competiție, oferta generoasă se face din partea Uniunii Europene și este una care nu poate fi subestimată.

Dublarea pentru Erasmus+ a investițiilor este o dovadă a faptului că se deschid diferite oportunități și fiecare este în drept și poate să le realizeze. Și la USM există anumite facultăți unde este o concurență foarte mare, locurile sunt acoperite, dar, susține rectorul USM, sunt anumite segmente unde, din motive de reticență sau lipsa abilităților lingvistice, e mai mult de lucrat.

Igor Șarov i-a îndemnat pe toți să folosească de oferta generoasă a Uniuni Europene, ofertă care nu poate fi subestimată și crede că cel mai mult ce macină viața cotidiană este indiferența și lipsa de încredere în forțele proprii. Există reticența și din partea unor profesori, dar, potrivit lui Igor Șarov, doza de încredere și schimbările care sunt inevitabile, investiții în infrastructura, apropierea de piața muncii și oferirea de mobilități este una foarte importantă.