Niciuna dintre persoanele arestate în 2014 pentru pregătirea unor acțiuni subversive împotriva autorităților constituționale ale Republicii Moldova nu se află astăzi după gratii.

Ca urmare a unor descinderi polițienești din 2014, mai multe persoane  originare din UTA Găgăuzia au fost arestate, fiind bănuite de organizarea unei lovituri de stat.

Astfel, în iunie 2014, colaboratorii SIS-ului au arestat la Comrat mai mulți tineri bănuiți de acte subversive: Dmitri Kuznețov, Veaceslav Boikov, Vasili Mavrodi și Victor Urum. La scurt timp, doi dintre aceștia, Mavrodi și Urum, au fost condamnați la câte cinci ani de închisoare cu suspendarea sentinței. Ceilalți doi, Kuznețov și Boikov, au fost eliberați de două ori: pe 21 septembrie 2015 și 12 martie 2016. Pe 12 martie 2016, acești doi au fost eliberați ca urmare a deciziei Curții Constituționale care spune că o persoană nu se poate afla în arest preventiv mai mult de 30 de zile în cadrul unui mandat și 12 luni în total.

Procuratura spune că, în total, în anul 2014 au fost reținute șapte persoane din regiunea găgăuză suspectate de trădare de patrie, organizarea și instruirea paramilitară a mai multor persoane care urmau apoi să acționeze în Republica Moldova în scopuri teroriste.

Cinci dintre aceste persoane sunt condamnate irevocabil cu suspendare. Este vorba despre Serghei Capsâz, Pavel Câvârjâc, Vasili Mavrodi, Nicolae Cambur, Victor Urum. 

Serghei Capsâz

Dmitri Kuznețov, Veaceslav Boikov au fost eliberați definitiv în luna mai 2016, avocatul acestora, Vladimir Cimpoeș, a anunțat despre acest lucru pe 10 mai. Avocatul a mai declarat că procesul judiciar asupra celor doi nu este definitiv. Presa din regiune a scris că cei doi au fost eliberați după ce un grup de deputați de la Comrat au avut o discuție cu spicherul Andrian Candu, procuratura spune, însă, că este vorba despre o decizie a Curții Constituționale din 23 februarie care statuează termenul-limită de aflare a unei persoane în izolator.

Este vorba despre o ședință specială a Adunării Populare din Găgăuzia, aprilie 2016, în cadrul căreia s-au discutat „încălcările admise de autoritățile centrale ale Republicii Moldova în cazul persoanelor care locuiesc pe teritoriul UTA Găgăuzia”. Atunci, deputații găgăuzi au redactat o declarație comună în care au atras atenția că prin arestarea lui Kuznețov și Boikov, Chișinăul se face vinovat de instigare la ură etnică și discreditare a poporului găgăuz.

Tot deputații găgăuzi s-au arătat foarte nemulțumiți de faptul că mai mulți cetățeni moldoveni care locuiesc în regiunea găgăuză sunt nevoiți să stea, practic, în exil, în Rusia, de teama de a nu fi persecutați în Republica Moldova. Este vorba în mod special despre Anatoli Cara, Igor Cara,  Ilie Ibrișim, Anatoli Caraman, Igor Gaidarji, Vadim Pelicatoglo.

Pavel Câvârjâc

Din numărul persoanelor reținute în 2014 au fost condamnate toate persoanele, în afară de două persoane cu suspendarea executării pedepsei. Excepțiile sunt Veaceslav Boikov și Dmitri Kuznețov. Dosarul acestor două persoane se află acum la Curtea de Apel.

În mod normal, toate aceste persoane ar urma să se afle pe teritoriul Republicii Moldova până la epuizarea termenului de cinci ani.

Din mărturiile învinuiților, în iunie 2014, Dmitri Kuzneţov şi Veaceslav Boiko, au racolat un grup de tineri din Găgăuzia pentru “participrea la seminare cu caracter politic” pe teritoriul Federaţiei Ruse.

Martorii au declarat că au fost cazaţi la un sanatoriu din regiunea Moscova, de unde, ulterior, au fost trimişi în regiunea Rostov pe Don. În materialele dosarului penal figurează şi numele lui Anatolii Kara, şef al Direcţiei Tineret şi Sport, care, potrivit anchetei, este implicat în organizarea acţiunilor anticonstituţionale pe teritoriul Republicii Moldova, a fratelui său Igor Cara, dar și numele bașcanului Mihail Formuzal și a deputatului din Adunarea Populară de la Comrat, Fiodor Gagauz, fără a fi specificat care este statutul acestora.

Ancheta a stabilit că în luna iunie 2014 Dmitrii Kuzneţov a consultat situl 999.md în vederea achiziţionării de armament. În consecinţă, după cum dovedesc materialele dosarului penal, Dmitrii Kuzneţov şi Veaceslav Boiko, precum şi alte persoane oficiale din autonomia găgăuză, au avut drept scop încălcarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, răsturnarea puterii constituţionale prin declararea independenței UTA Găgăuzia.

Organele de urmărire penală îi acuză pe inculpaţi de infracţiuni prevăzute de articolele 42, “Complicitate la tradare de Patrie” şi 337 “Trădare de Patrie” ale Codului penal al RM. 

Aceștia au fost condamnați pentru „Participarea la organizarea unor formațiuni paramilitare și acordarea suportului unui stat străin în scopuri teroriste”.

Veaceslav Boikov și Dmitri Kuznețov au reușit să părăsească teritoriul Republicii Moldova în 2016, imediat după ceu au fost eliberați din arestt. Acest lucru se datorează unei hotărâri ai Curții Constituționale din 23 februarie 2016 care a statuat că deținerea persoanei în arest preventiv mai mult de 12 luni este neconstituțională.

Decizia CC a funcționat ca o bombă pentru întreg sistemul judecătoresc, dar și pentru instanțele care examinează dosarele persoanelor care se aflau în detenție de mai bine de 12 luni.

În legătură cu aceasta procurorul interimar general, Eduard Harunjen, a dat indicație tuturor procurorilor să aplice noile reguli cu privire la 12 luni. Foarte multe persoane inculpate s-au folosit de această normă legală pentru a fugi din țară. Mulți au folosit regiunea transnistreană pentru a părăsi teritoriul Republicii Moldova.

Sentința în cazul lui Kuznețov și Boikov încă nu este irevocabilă. Curtea de Apel este instanța care va avea ultimul cuvânt în acest dosar, după care sentința va deveni definitivă și executorie. Din ziua pronunțării sentinței de către Curtea de Apel, aceasta va trebui executată. Până atunci, procurorul nu poate începe procedura de dare în căutare a acestor persoane. 

„Am solicitat pentru aceste două persoane 20 și 23 de ani de pușcărie pentru cele două persoane. Eu voi solicita instanței ca aceste două persoane să fie date în căutare fiindcă în lipsa acestui document nu poate fi demarată procedura de căutare”, a declarat Ruslan Cașu, procuror al sectorului Ciocana, Chișinău.