Astăzi, 14 aprilie, mai mulți consilieri municipali împreună cu reprezentanții S.A. Apă-Canal Chișinău și S.A. Mina Chișinău au prezentat rezultatele Studiului de fezabilitate desfășurat la S.A. „Mina Chișinău" - dezvoltarea unei surse alternative de alimentare cu apă potabilă a locuitorilor municipiului Chișinău.

Consilierul municipal PUN Corneliu Pântea a prezentat pe pagina sa de Facebook un scurt raport al studiului, din ce rezultă că Mina din Chişinău ar putea deveni o sursă alternativă de alimentare cu apă potabilă pentru locuitorii sectorului Ciocana şi Râşcani. În doi ani, autorităţile vor să implementeze un proiect în acest sens. Specialiştii au stabilit că după tratare, apa ce izvorăşte din mină corespunde normelor necesare.

„Scopul Studiului de Fezabilitate:

1. Să analizăm situația existentă, să o comparăm cu studiile anterioare efectuate, și să înțelegem cât de actual este riscul prăbușirii tavanului minei, pe suprafața căreia este situată o porțiune a sectorului Râșcani (populația care ar putea fi afectată este estimată la 160 mii locuitori) și dacă există acest risc, să identificăm locurile vulnerabile pentru a putea interveni și astfel a preveni o posibilă catastrofă.

2. Determinarea debitului apei în mină și dezvoltarea unei surse alternative cu apă potabilă pentru locuitorii mun. Chișinău. Poate deveni o resursă strategică, atunci când se reduce nivelul râului Nistru sub cota minimă necesară pentru extragerea apei (secetă prelungită, gestionarea defectuoasă a barajelor, ploi accidentale etc.). Fenomene care se întâmplă des.

3. În scopul de a nu aloca din bugetul municipal circa 1 mln. lei, în fiecare an, pentru evacuarea apei din mina Chișinău în râul Bîc se solicită identificarea unei soluții fezabile din punct de vedere tehnic, financiar și economic pentru pomparea și direcționarea apei din mină către stația de tratare S.A. Apă Canal Chișinău, ca ulterior să fie distribuită și comercializată ca apă potabilă.

Rezultatele obținute în urma Studiului de Fezabilitate:

1. Autorul studiului afirmă, că pe termen scurt, riscul prăbușirii minei este minim. Dar avertizează, că dacă în timpul apropiat nu se face o expertiză și nu se întreprind măsuri de consolidare a minei, atunci în 20-30 ani riscul prăbușirii minei devine foarte mare.
Nu uităm, că locuim și într-o zonă cu risc seismic mijlociu, care poate influența procesul. (depinde câte cutremure mici sau mari vom avea în perioada următoare)
Efectuarea expertizei și măsurile de consolidare pot fi efectuate doar după desecarea minei. (prima etapă a lucrărilor)
La fel autorul recomandă la elaborarea PUG-ului, să se țină cont de specificul zonei, să fie interzisă amplasarea construcțiilor multietajate sau altor construcții masive pe suprafața minei.

2. Analiza chimică a apei din mină arată că doar 3 componente nu corespund cerințelor Normelor sanitare privind calitaea apei potabile. (la apa pompată din r.Nistru nu corespund 7-8 componente). Dar toate componentele care nu corespund se tratează la stația de tratare și apa devine potabilă.

Debitul apei în mină este de circa 5.000 m3/pe zi, adică circa 2 mln. m3/pe an. Astfel este respectată condiția solicitată de S.A. Apă Canal Chișinău în caietul de sarcini.

Constatăm că se respectă toate condițiile și cerințile necesare pentru dezvoltarea unei surse alternative cu apă potabilă. Reieșind din rezultatele debitului și a analizei chimice a apei din mină, S.A. Apă Canal Chișinău acceptă să preia apele din Mina Chișinău la stația de tratare Chișinău.

3. Rezultatele Studiului ne demonstrează, că pomparea și direcționarea apei din mină către stația de tratare S.A. Apă Canal Chișinău, ca ulterior să fie distribuită ca apă potabilă, este fezabilă din punct de vedere tehnic, financiar și economic.

Costurile investiționale și operaționale, dar și costurile externe, generate de investițiile privind dezvoltarea sursei alternative de alimentare cu apă potabilă a locuitorilor mun.Chișinău, sunt acoperite prin externalizările pozitive ale proiectului.

Prin urmare, proiectul este considerat viabil sub aspect social și economic.

Termenii de implementare și costurile proiectului:

Proiectul urmează a fi implementat în 24 luni. (anul 2022-2023, în 3 etape)
Costul proiectului este de 32 mln. lei. (care include 5,4 mln. lei TVA și 1,5 mln. lei cheltuieli neprevăzute).

Etapa 1 - durata 9 luni (01-09.2022), costul lucrărilor 6,7 mln. lei. Evacuarea apelor din mină și determinarea debitului de lucru, lucrări pregătitoare și instalarea sistemelor de pompare și evacuare a apei. Lucrările de pompare auxiliare se vor menține până la 12.2023.
Se propune identificarea acestei sume din surse bugetare.

Etapa 2 - durata 6 luni (10.2022 – 03.2023), costul lucrărilor 1,3 mln. lei. Proiectarea sistemelor de captare și pompare apelor la stația de tratare. (concurs) Avizarea proiectului de execuție. Investigarea galeriilor inundate. Lucrări de protecție și consolidare a minei.
Sursa de finanțare – surse bugetare.

Etapa 3 – durata 9 luni (04-12.2023), costul lucrărilor 17,5 mln. lei. Construirea sistemelor de captare și pompare a apei. Procurarea utilajului necesar. Proiectarea și implementarea măsurilor de stabilizare a minei.
Sursa de finanțare – surse creditare.

Se indică mai multe surse potențiale de finanțare a proiectului:

• Bugetul municipal
• Împrumuturi de la băncile comerciale locale sau accesarea creditelor cu facilități de grant de la BERD, BEI sau BM.
• Crearea parteneriatului public-privat
• Fondul Ecologic Național
• Combinarea surselor financiare menționate mai sus
• În același timp, primăria municipiului Chișinău fiind și asociatul majoritar al întreprinderii ar putea finanța proiectul prin emisiunea de obligațiuni municipale.

Important de menționat:

• nu vom mai aloca în continuare resurse financiare din bugetul municipal pentru evacuarea apei (circa 1 mln. lei în fiecare an)
• vom soluționa problema de inundare a excavațiilor miniere subterane
• spațiile subterane, în urma evacuării apei, vor putea fi oferite în folosință pentru noi proiecte industriale investiționale
• vor fi create locuri noi de muncă
• va fi modernizătă activitatea tehnologică curentă de extragere a pietrei
• vom spori volumul investițiilor la nivel local
• veniturile realizate de către întreprindere vor avea o contribuție indirectă la creșterea PIB-ului local”, se arată în raportul publicat de Corneliu Pântea.