Ambasadorul României în R.Moldova, Daniel Ioniță, a venit cu un mesaj în cadrul mesei rotunde dedicată Zilei Naționale și internaționale de comemorare a victimelor Holocaustului.

Ambasadorul remarcă faptul că evenimentul dedicat comemorării victimelor Holocaustului se desfășoară în contextul în care omenirea se află în fața unei provocări majore, fără precedent în ultima sută de ani – epidemia de coronavirus, care în opinia Excelenței Sale, nu face decât să potențeze semnificația celei mai negre pagini din istoria secolului XX - Holocaustul.
 
În discursul său, Daniel Ioniță a adus aminte despre faptul că „în deportările forțate organizate de regimul mareșalului Ion Antonescu, cca. 120.000 de evrei români și romi au fost alungați în Transnistria”.
„Obligați să-și părăsească locuințele, jefuiți, torturați, ei au fost nimiciți de gloanțe, boli, frig și foame. Pe drum, precum și dincolo de Nistru, au murit mai multe zeci de mii. A fost un genocid de proporții inimaginabile. Ca ambasador al României, îmi este rușine de această pagină neagră de istorie! Astăzi aducem un pios omagiu victimelor Holocaustului și îi onorăm pe supraviețuitori, condamnând, cu fermitate, aceste atrocități care au mutilat, pentru totdeauna, istoria noastră. România afirmă cu tărie că nu va uita niciodată victimele inocente și se angajează, totodată, să nu mai permită repetarea unei asemenea tragedii”, a menționat ambasadorul. 
Excelența Sa a subliniat faptul că „deși România a făcut progrese extraordinare în ceea ce privește recuperarea memoriei Holocaustului, asistăm de ani buni la campanii grotești de reabilitare publică a unor figuri sinistre ale „trecutului negru”, oameni de cultură, politicieni sau militari care, prin ideile și faptele lor, au condus la înjosirea, batjocorirea și asasinarea unor semeni”.
„România este angajată constant în ceea ce privește asumarea trecutului, respingerea și sancționarea oricărei forme de manifestare a antisemitismului, precum şi condamnarea negării şi distorsionării Holocaustului și va continuă să promoveze definiția de lucru a antisemitismului, fiind una dintre primele țări care a introdus în legislație această definiție”, a adăugat Ioniță. 
În acest sens, ambasadorul a informat că Guvernul României este în etapa finală a aprobării primei Strategii Naționale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură şi a Planului de acțiune pentru implementarea acestei Strategii. Totodată, România va continua și eforturile la nivelul UE, inclusiv în ce privește elaborarea primei Strategii a UE pentru combaterea antisemitismului.
„Pentru a ne asigura că astfel de atrocități nu se vor mai repeta, educația despre Holocaust trebuie să devină un punct de reper pe agenda noastră comună. Vom repetapână la saturație că educarea tinerilor este cea mai bună reacție pe care o putem oferi la provocările contemporane la adresa valorilor fundamentale ale umanității. Este responsabilitatea noastră să le arătăm care sunt faptele istorice, să îi inspirăm în a deveni curajoși și a înțelege valoarea demnității umane. Este la fel de important ca tinerii să înțeleagă istoria, să înțeleagă sensul asumării ei și să aibă curajul să ia atitudine ori de câte ori este nevoie”, a conchis Ioniță. 
Amintim că, astăzi, 27 ianuarie, în R.Moldova este marcată Ziua de comemorare a victimelor Holocaustului - Ziua în care se aduce un omagiu milioanelor de victime ale Holocaustului – teribila crimă generată și realizată cu atâta cruzime de naziști în cel de-al Doilea Război Mondial.

Începând cu anul 2015, în contextul acestei zile, în toată R.Moldova se organizează „Săptămâna Memoriei”, care include o serie de activități, cum ar fi mese rotunde, conferințe internaționale, lecții tematice în instituțiile de învățământ, depuneri de flori la monumentele victimelor Holocaustului, difuzarea filmelor tematice, expoziții comemorative. 

La finele anului trecut, Guvernul Republicii Moldova a adoptat cel de-al doilea Plan de acțiuni pentru anii 2021-2024 privind promovarea memoriei Holocaustului și a culturii toleranței în vederea combaterii rasismului, antisemitismului, xenofobiei și altor forme de intoleranță. Documentul reprezintă o continuare logică firească a primului Plan de acțiuni implementat în perioada 2017-2019.