Amnistia fiscală pe care o propun parlamentarii va anihila rezultatele investigației privind furtul bancar și pe cele de recuperare a banilor. Totodată ar putea transforma Republica Moldova într-o „zonă gri” de legalizare a banilor iliciți.

Despre acest lucru au anunțat experții IDIS „Viitorul” în cadrul unei conferințe de presă unde au prezentat studiul „Amnistia fiscală din 2007 și liberalizarea capitalului și stimularea fiscală din 2016".

Autorii studiului spun că Legea liberalizării și stimulării fiscale va anihila rezultatele investigației de elucidare a furtului bancar și recuperare a banilor, efectuată de compania Kroll. Există suspiciuni rezonabile că banii din „miliardul furat" ar putea fi legalizați prin intermediul acestei legi. Totodată va împiedica recuperarea mijloacelor financiare la bugetele locale dar și va submina agenda de reforme în domeniul justiției, fiindcă prevede excepții de control din partea organelor de urmărire penală și a Autorității Naționale de Integritate asupra persoanelor care își vor legaliza averile dobândite în mod fraudulos. 

Potrivit experților, în prezent parlamentarii încearcă să repete legea amnistia fiscală din 2007, în urma căreia datorii de 4,3 miliarde de lei au fost iertate și circa un miliard de lei anual au fost pierduţi din cauza ne încasărilor după introducerea cotei zero pe venit.

„Deși proiectele nu sunt trase la indigo, scopul e cam același. S-au adus argumente din practica internațională, dar toate tipurile de amnistie fiscală au demonstrat că costurile sunt mult mai mari decât beneficiile. Aceste amnistii pot aduce roade doar dacă sunt urmate de anumite reforme: administrativă, fiscală, etc. În 2007, a fost o încercare ascunsă de a aduna inclusiv fonduri pentru PCRM în ajunul campaniei parlamentare din 2009, ar fi redus disciplina fiscală într-o țară cu economie gri, cum este Republica Moldova și ar fi amenințat regimul de prevenire și combatere a spălării banilor”, a declarat expertul IDIS „Viitorul”, Veaceslav Berbeca.

Amintim că proiectul de lege atunci când a fost înregistrat prevedea declararea mjloacelor bănești sau a capitalurilor ce iau alte forme (imobile, valori mobiliare, cote de participare la capitalul societăților cu răspundere limitată, mijloace de transport rutier). În schimb, ei vor trebui să achite o taxă de 2% din suma activelor liberalizate.

Potrivit autorilor, în proiect se punea accent pe trei aspecte, cum ar fi:

  • declararea capitalului care, anterior, nu era declarat;
  • trecerea capitalului de pe numele deținătorilor formali (de jure) pe numele deținătorilor reali (de facto);
  • reflectarea în scopuri fiscale a valorii reale de piață a activelor, în vederea optimizării structurii activelor și a impozitării viitoare.

Însă în cadrul liberalizării nu pot fi înregistrate mijloacele și activele obținute din surse infracționale.

Ulterior după ce această lege a stârnit un val de nemulțumire atât în societate cât și din partea opoziției și Banca Mondială menționa într-un comunicat de presă că a depistat un șir de riscuri de integritate în legea privind amnistia fiscală, despre care au informat Guvernul la 15 decembrie, 2016. Totodată reprezentanții instituției financiare au menționat că se așteaptă ca noua lege să nu fie aprobată fără o revizuire semnificativă.