Muzeul Național de Istorie urmează să primească spre expertizare cele peste 5299 de monede capturate de Vama Leușeni pe 7 februarie. Muzeul Național de Istorie a aflat despre captura vămii se la Leușeni din presă și nu știe când va primi cele monedele antice și alte obiecte despre care se presupune că au valoare istorico-culturală.

Vama de la Leușeni a confiscat de la un contrabandist 5259 de monede grecești și romane, șase vase care sunt confecționate din sticlă și se presupune că din argint și bronz, 11 vase din ceramică, două icoane două cruci,. o statuetă din marmură și alte obiecte de din metal. Toate aceste au fost găsite în bagajul unui bărbat de 26 de ani care se întorcea din Turcia.

Aceasta nu este prima captură atât de mare. În ianuarie 2014, un alt cetățean moldovean transporta tot din Turcia peste 728 de monede antice și trei statuete. Atunci captura a fost depistată la vama de la Cahul. Nu se cunoaște dacă aceste obiecte prețioase urmau să tranziteze Republica Moldova sau să fie comercializate aici. Astfel, dacă se va adeveri autenticitatea monedelor capturate pe 4 februarie, aceasta va fi cea mai mare captură din ultimii trei ani.  

Demersurile de predare a capturii spre Muzeul Național de Istorie urmau să fie întreprinse în ziua de 7 februarie, chiar atunci când bunurile au fost depistate la contrabandistul nefericit. Vama Leușeni nu cunoaște când vor fi rezultatele expertizei. Totodată cazul este în gestiunea organului de urmărire penală a Serviciului Vamal, iar conducerea urmăririi penale este exercitată de către Procuratura pentru combaterea crimelor economice și cauze speciale.

Ana Boldureanu, Șefa Secției Istorie Medievală și Numismatică din cadrul Muzeului Național de Istorie, este sceptică privind autenticitatea monedelor și obiectelor capturate de vameși. Cel puțin, expertul nu crede până nu vede. Ana Boldureanu este responsabilă despre de expertiza obiectelor care ajung la Muzeul Național de Istorie pentru ca să le fie identificată autenticitate, pentru că acum sunt foarte multe falsuri pe piață.

„La expertizare vin mai multe obiecte. A venit o colecție din Amsterdam”. Dacă lotul de obiecte istorice ajung la Muzeul Național de Istorie, acest fapt nu înseamnă că obiectele vor fi parte a expoziției. Unele obiecte devin cauza unor procese de judecată, care durează ani de zile. „Avem un lot de obiecte istorice care se află la muzeu de trei ani, însă nu poate fi pus la expoziție pentru că merge procesul de judecată”. Trecerea obiectelor în posesia unui muzeu sau altul este de fapt foarte anevoios și depinde de mai mulți factori de decizie: judecată, procuratură, colegiul de experți”.

Deocamdată recordul îl deține captura din ianuarie 2014. Valoarea totală a articolelor şi monedelor capturate s-a ridicat la câteva milioane de lei. În total au fost capturate 5 375 articole de aur, 786 grame de argint, peste 350 de grame de pietre preţioase şi peste 700 de monede antice.

Articolele din aur şi argint şi monedele erau ascunse între colete. În primul caz este vorba de un automobil de model Mercedes care transporta colete din Turcia în Republica Moldova, în care erau dosite 700 de monede antice. Potrivit specialiștilor în domeniu, această colecție bogată de monede antice reprezintă un tezaur şi provine din diferite state (grecești și romane) din sec IV î.e.n. emise din argint și bronz. Valoarea era estimată de la 50 la 1500 USD. În afară de monede au fost depistate și fragmente din două statui grecești, care datează secolul I î.e.n. confecționate din marmură de culoare albă și gălbuie.