Fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, i-a transmis o scrisoare procurorului general Alexandru Stoianoglo în contextul ultimelor declarații publice ale lui Stoianoglo. Morari afirmă că șeful PG minte și induce în eroare opinia publică pe anumite subiecte.

Este vorba despre cazul expulzării profesorilor turci, despre dosarul privind punga transmisă de Plahotniuc lui Dodon, despre dosarul finanțării ilegale a PSRM, despre frauda bancară și anunțarea lui Vlad Plahotniuc în căutare internațională.  

Scrisoarea deschisa are următorul conținut:

Mult stimate Domnule Procuror General,

Ținând cont de faptul că nu pot beneficia de o altă comunicare cu domnia voastră, Vă adresez o a doua scrisoare publică, care are scop continuarea dialogului public în ceea ce privește realitățile din Procuratură, având speranța îmbunătățirii proceselor existente. 

Această scrisoare vine drept răspuns la unele afirmații făcute de Dvs în cadrul unei emisiuni televizate din data de 8 septembrie, care necesită anumite precizări pentru a evita inducerea în eroare a opiniei publice.  

Menționez că în cele ce urmează, o să mă expun în baza analizei surselor de informații publice, a declarațiilor făcute de Dvs și a prevederilor legislație în vigoare:  

  1. Dosarul expulzării profesorilor turci - în calitate de Procuror General ați creat falsa percepție că nu cunoașteți care a fost adevărata sentință de condamnare a fostului director SIS. Curios este totuși faptul, că tot Dvs ați fost cel care personal v-ați cerut și scuze publice de la reprezentanții victimelor chiar și în limba turcă. Când totuși ați fost sincer? Or, aceste aspecte atrag după sine concluzia că de fapt nu a existat un interes real întru stabilirea adevărului pe un caz de rezonanță socială sporită. 

              Menționez că, din punct de vedere legal - dosarul poate fi examinat în procedură închisă, DAR pronunțarea sentinței este mereu publică. Regulă prevăzută de art.18 alin.(4) din Codul procedură penală, care prevede că în toate cazurile hotărârile instanței de judecată se pronunță în ședință publică. De aici rezultă că, de facto - în pofida propriilor declarații, nu ați dorit transparență la pronunțarea acestei sentințe. Mai mult, Dvs induceți în eroare și referitor la pedeapsa propriu zisă aplicată. Inculpatului i-a fost aplicată doar o amendă penală pe care procurorul nu a contestat-o. În aceste circumstanțe, Dvs considerați această pedeapsă proporțională cu circumstanțele cazului? 

  2. Dosarul denumit „Кулиок” - Dvs faceți referire la lipsa oportunității pornirii urmăririi penale, deoarece cazul ipotetic poate fi fără finalizare. În calitate de procuror-șef suspendat al Procuraturii Anticorupție, Vă informez că acest principiu nu este reglementat de legislația procesual-penală a Republicii Moldova. Un asemenea principiu poate fi regăsit, într-adevăr, doar că în legislația României și anume - luând-se în calcul lipsa interesului public. Domnule Procuror General, prin aceste afirmații mă faceți să cred că un Procuror General nu cunoaște de fapt legislația procesual penală din propria țară. Or, referirea cu tupeu la principiul oportunității inexistent în legislația națională indică de fapt lipsa profesionalismului și cunoașterii legii. Înțeleg că în lipsa altor argumente legale, o asemenea declarație Vă este convenabilă, că doar populația de rând nu stă cu codul penal și procesual penal în mână. Sau poate ați preferat să utilizați sloganul momentului promovat de președintele țării: De ce? De ATÎTA. 

  3. Dosarul denumit „Bahamas” - nu este nici în ziua de azi clar ce s-a întâmplat cu acest dosar și care sunt acțiunile procesuale efectuate de procurori. Să înțelegem că, de fapt, este la aceeași etapă la care a fost când am fost suspendat din funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, și se încearcă o tergiversare vădită din partea Dvs? Nu am văzut încă nici un briefing de presă glorios în care să aduceți la cunoștință despre soluția adoptată sau rezultatele urmăririi penale. Or, dacă nu există infracțiune și totul e bine, de ce nu aduceți la cunoștința opiniei publice? În contextul în care nu ați dat nici o informație, curios este cum ați ajuns la concluzia că PSRM nu a primit bani de peste hotare? Reiterez, conform procedurii atât dosarul „Кулиок”, cât și dosarul „Bahamas” urmează a fi investigate împreună pentru constatarea circumstanțelor cazului. Mai mult, în acest context urmează a fi investigată și averea președintelui Dodon Igor prin acțiuni similare ca și în cazul familiei Morari. Nici mai mult, nici mai puțin pentru a asigura principiul de egalitate în fața legii. Doar domnule Procuror General, nu ați vrea să credem că se aplică duble standarde? 

  4. Referitor la dificultățile apărute în cazul investigării furtului miliardului - sunt surprins să constat că sunt aceleași pe care le-am declarat eu în calitate de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție. O întrebare la care cred că se așteaptă un răspuns concret: Câți procurori investighează totuși acest dosar? și care sunt măsurile concrete, nu declarative, efectuate ? Ați fost cel care m-ați criticat dur în public pentru că aș fi alocat prea puțini procurori, și tot Dvs  sunteți cel ce afirmă că: există și alte cazuri cotidiene, că nu e posibil investigarea doar a furtului miliardului, iar resursele umane trebuie alocate și altor cazuri!? Să înțelegem că ați intrat în impas și nu aveți o viziune clară asupra acestui dosar? La fel aș vrea să vă reamintesc despre scrisoare mea din Noiembrie 2019 adresată doamnei Zinaida Greceanîi prin care am solicitat revizuirea Hotărârii Parlamentului privind aprobarea numărului de personal al Procuraturii pentru a face față volumului de lucru considerabil.     
                Sunt debusolat și de o altă afirmație prin care tot Dvs declarați că aceiași procurori care ”au contrafăcut probele” în cadrul urmăririi penale au rămas să investigheze cazul în continuare. Or, legislația Republicii Moldova, prevede că dacă cineva din cadrul urmăririi penale contraface probe, atunci persoana se înlătură și este trasă la răspundere penală. Iar în cazul în care nici o probă nu e contrafăcută, atunci nici declarații nu se fac! Se creează impresia că adevăratul scop al acestor declarații, rupte de realitate și contradictorii, este cel de a distorsiona atenția în investigarea fraudei miliardului. 

  1. Anunțarea în căutare internațională a lui Vladimir Plahotniuc - în cadrul aceleiași emisiunii, ați declarat că la prima anunțare a cetățeanului Vladimir Plahotniuc în căutare au fost admise încălcări. Ca să fie clar - înțeleg ca v-ati referit la acțiunile inițiate la sfârșitul anului 2019, când dețineam funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție. Din nou, constat că mințiți cu rea credință. Or, dacă erau careva neajunsuri în perioada de aproape 10 luni - timp în care vă aflați la cârma Procuraturii Generale, aceste încălcări puteau fi înlăturate și asigurată anunțarea în căutare repetată. Dar nimic nu s-a întreprins. Realitatea este din păcate alta. De fapt, declarațiile Dvs sunt cele care aduc atingere prezumției nevinovăției și care fac astfel imposibilă anunțarea în căutare a cetățeanului Vladimir Plahotniuc. Verificați cazul la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului Allenet de Ribemont c. Franței, unde prezumția de nevinovăție statuată în art.6§2 al CEDO este încălcată prin declarații premature de vinovăție din partea oricărui funcționar public inclusiv a Dvs. Declarațiile de vinovăție pot constitui de exemplu o declarație de presă despre o anchetă penală în derulare. Oare nici despre aceste prevederi nu știați? Sau ați acționat de fapt în mod intenționat și premeditat ? 

  2. Dosarele de rezonanță - Din păcate, deja de ceva timp instituția Procuraturii nu are investigații de rezonanță și nici nu cred că va avea în scurt timp. În ultimele luni am asistat la o protecție necontenită a unor politicieni din partea unei instituții care se prezumă “independentă”. Regret să constat că principalele eforturi ale Dvs, în această funcție, sunt îndreptate spre acțiuni de protecționism a unor politicieni și grupuri de interese, consolidarea propriei imagini, prin discursuri, ieșiri televizate concertate, dar fără a îmbunătăți activitatea Procuraturii în ansamblu.  



    În circumstanțele în care Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea procedurii de a Vă alege în funcția de Procuror General, de ce nu Vă dați demisia de onoare? Așa ar fi făcut o persoană care cu adevărat respectă cetățenii acestei țări și care respectă funcția de Procuror General ca și instituție într-un stat democratic!