A fi român în România e un privilegiu, a fi român în Basarabia e o încercare, a fi român în Transnistria e o sinucidere. Aceste cuvinte triste aparţin unui basarabean din stânga Nistrului. El ne demonstrează că nici propaganda Federaţiei Ruse, nici convieţuirea cu un regim separatist nu au putut şterge identitatea naţională a basarabenilor. Igor trăieşte la Tighina împreuna cu familia. Acesta povestește într-un reportaj realizat de TVR MOLDOVA că fost supus presiunilor, umilinţelor şi nedreptăţilor din partea autorităţilor separatiste, dar nu a cedat. Pentru a-l proteja, nu i-a fost divulgat numele sau funcţiile deţinute.

De-a lungul anilor, regimul separatist din stânga Nistrului a încercat să ne arate opinii ale unor oameni din regiune care nu vor reîntregirea statului şi care ar fi fericiţi sub actuala conducerea prietenă la cataramă cu cei din Federaţia Rusă. Realitatea este însă alta. Iar Igor este dovada a acestui fapt. Este cetăţean al Republici Moldova de dincolo de Nistru, nu a avut niciodată aşa zisul paşaport din regiune şi nici nu a recunoscut vreodată regimul separatist. Deşi este vorbitor de rusă, a învăţat şi limba română. Spune că nu e singurul, dar  oamenii de acolo nu vorbesc despre asta. Sunt pur şi simplu condamnaţi să trăiască lângă agresori, fără să poată schimba ceva.

IGOR, basarabean din stânga Nistrului: „Este societatea lustruită oficială şi opinia acestei societăţi care este elucidată de către mass media, sursele mediatice ale Transnistriei. Şi când tu te afli mulţi ani la rând sub propaganda asta sub această etiologie artificială care a fost plămădită concepută de-a lungul acestor ani evident faptul că lumea nu o sa deschidă gura şi nu o sa spună că noi vrem ţara integră, evident. Lumea dacă trăieşte acolo e din cauza inacţiunilor statului R. Moldova ea este condamnată să trăiască în acele realităţi create de către administraţia de la Tiraspol. Lumea tace, de ce: de atâta că nu este tricolor deasupra Tiraspolului!”.

Oamenii aşteaptă acţiuni concrete din partea autorităţilor constituţionale de la Chişinău. Igor spune că nimeni nu îşi doreşte escaladarea conflictului, dar sancţionarea persoanelor care contribuie la menţinerea acestui regim poate fi un început. Început care se lasă aşteptat.

IGOR, basarabean din stânga Nistrului: „Câte persoane din serviciul public, de exemplu politia sau alte structuri de stat, au fost reţinuţi şi întemniţaţi în izolatoarele din Transnistria, nu o să ne ajungă degete,  foarte mulţi, câte persoane publice funcţionari de stat sau alte persoane publice aşa zise transnistrene au fost condamnaţi real conform justiţiei Republicii Moldova la noi în Chisinau -0. Începând de la Smirnov când el a fost arestat încă până la evenimentele din 92 si a fost lăsat după în calea lui să facă ce vrea şi în continuare”.

Igor îşi aminteşte cu lux de amănunte evenimentele de acum 17 ani, când miliţieni transnistreni au vandalizat Biroul de paşapoarte al Republici Moldova, din Bender. Totul s-a întâmplat sub conducerea actualului aşa zis preşedintele ar regiunii, Vadim Krasnoselskii care pe atunci era şeful poliţiei transnistrene din Bender. Aceste acţiuni au rămas fără răspuns din partea Chişinăului, iar acum Krasnoselski este primit la Condriţa, ca unadevărat  şef de stat. Basarabeanul din Tighina spune că aceste lucruri duc la o dezamăgirea şi mai profundă a populaţiei din regiune şi neîncredere în autorităţile constituţionale.

IGOR, basarabean din stânga Nistrului: „Vine comisarul de poliţie şi anunţă aceasta este o faptă ilegală un atac asupra instituţiei de stat, va fi pornit dosar penal. Fără nici o teamă, au continuat acest lucru. Este dosar penal,  se începe cercetarea urmărirea penală, asta e infracţiune evidentă. Asta nu e infracţiune unde noi nu ştim cine e înfăptuitorul, tot e filmat, ca  pe urmă, peste un timp oarecare el să fie scos de sub urmărire penală să fie scos de sub urmărire şi în ziua de azi el strânge mâna preşedintelui Republicii Moldova se duce la Condrita, asta pentru mine un cetăţean de rând e dureros, eu nu sunt de acord”.

O altă metodă de înstrăinare a populaţiei din stânga Nistrului este impunerea limbii ruse în toate activităţile conidiene. Igor este vorbitor de limba rusă, dar niciodată nu a uitat de limba vorbită de mama, bunica şi străbunica sa, limba română.

IGOR, basarabean din stânga Nistrului: „Limba română, graiul moldovenesc il auzeam de la părinţi când eram încă copil însă realitatea ceea sovietică a impus părinţilor ca eu să fac grădiniţa rusă, şcoala rusă, colegiu alimentar piscicol de la Tiraspol. Limba română am început să o cuceresc în plinul sens ca să o înţeleg în plinul sens deja când făceam facultatea aici la Chişinău si pas cu pas cu cântece poezii cu istorii”.

Chiar dacă cunoşte limba română, Igor spune că, dacă trăieşti într-o regiune rusificată, aceasta începe să devină o limbă străină.

IGOR, basarabean din stânga Nistrului: „Da mare onoare eu am că nu am uitat că limba mamei, este limba română şi noi trebuie să ţinem, să păstrăm sentimentul acesta, dacă nu il avem să il naştem în sufletele noastre şi să il ţinem. Noi suntem urmaşii acelui popor care a fost aici din temelie”.

Igor ne-a mărturisit cu durere că mai sunt putini dintre cei care merg  împotriva propagandei ideologice.

IGOR, basarabean din stânga Nistrului: „Moldoveni transnistreni ridicau de sine stătător tricoloruri înţelegeţi şi iaca moldovenii aceştia in decursul a 29 de ani  pur si simplu s-au dezamăgit  în statul Republica Moldova ei văd că moldovenii din Chişinău sunt fără dinţi ei nu luptă pentru noi ei nu ne apără pe noi. Da, eu am primit buletinul de identitate sunt cetăţean a Republici Moldova,  opaa mâine pe noi ne adună din Tiraspol să ne ducem să il votăm pe Dodon. Cât ne dau? câte 400 de lei, minunat. Da de ce nu, ei au şters de noi”.

Deşi şi-a făcut studiile în limba rusă, impus de realităţile în care a crescut, fiica sa îşi face studii într-un liceu cu predare în limba română, iar viitorul ei în regiune este tot mai puţin probabil.

IGOR, basarabean din stânga Nistrului: „Şi eu când mă gândesc ca copilul va trăi în aşa realitate, eu deja stau şi mă gândesc la viitorul acestui copil în altă ţară. Stiţi cum spun: a fi român în România e un privilegiu şi onoare, a fi român în Basarabia e o încercare, a fi român in Transnistria e o sinucidere”.

După ce a muncit mai mulţi ani într-o funcţie publică, Igor este acum taximetrist. În timpul călătoriilor întâlneşte diverşi oameni, care, spre uimire lui, îi împărtăşesc tot mai des ideile.

IGOR, basarabean din stânga Nistrului: „În ultimul timp am observat o tendinţă printre pasagerii ruso- lingvi, care sunt mai.. se vede cu cartea în cap, oameni mai deştepţi şi încep că proiectul unirii cu România este practic unica soluţie, unica ieşire pentru viaţa mai frumoasă şi mai reuşită pentru oameni la general. România asta care face corăbii, face maşini, au industria şi grea, şi uşoară, au umbrela NATO, fac parte din UE”.

Basarabeanul din Tighina nu şi-a pierdut speranţa şi speră că românii din Republica Moldova se vor deştepta.