Guvernul a alocat peste 71 de milioane de lei pentru majorarea capitalului social al Societății cu Răspundere Limită „Arena Națională”.

Dintre aceste mijloace financiare, peste 66 de milioane de lei vor fi utilizate pentru rambursarea investiției efectuate de partenerul privat la construcția obiectivului „Chișinău Arena”.

„Pentru a evita unele posibile interpretări, nu e vorba de o decizie de astăzi privind majorarea capitalului social. Sunt bani prevăzuți în bugetul de stat pentru 2020 pentru acest scop. Respectiv, este necesar de a adopta o hotărâre de Guvern”, a comentat premierul Ion Chicu.

Proiectul stabilește expecția cu privire la intrarea în vigoare a hotărârii la data publicării.

Regimul de urgență este justificat prin faptul că, potrivit prevederilor contractului, Chișinău Arena urma să fie deschis pe 1 mai 2020.

„Având în vedere că există deja o întârziere de mai bine de o lună și pentru a nu admite încă o lună de tergiversare, propunem intrarea în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial”, se spune în nota informativă a proiectului aprobat astăzi de Guvern.

Amintim că renumitul proiect „Arena Chișinău”, inițiat în timpul guvernării PD, a fost criticat de mai mulți politicieni, inclusiv de președintele Igor Dodon, după care acesta din urmă și-a schimbat părerea, susținând că proiectul trebuie realizat.

În iulie 2019, guvernul Sandu susținea că statul a pierdut 90 de milioane de lei doar din schema de schimbare a statutului din teren arabil în teren pentru construcție, în cazul celor 69 de hectare în care construcția ocupă doar 10 ha.

Costurile lucrărilor de construcție a Sălii polivalente Chișinău Arena, estimate mai devreme la 43 de milioane de euro, s-au majorat în primăvara anului 2019 la propunerea Ministerului Educației cu 1,5 milioane de euro pentru rețelele de apă și canalizare, întrucât cea deja existentă în zonă „nu corespundea rigorilor tehnice pentru deservirea unui astfel de obiectiv”.

Procuratura Generală a deschis primele dosare în cazul construcției Chișinău Arena, după ce în august 2019, după ședința Consiliului Suprem de Securitate, a ieșit la iveală că prețul terenului de 59 de hectare, pus în gaj, este de câteva ori mai mare decât volumul investiției. Guvernul va fi obligat să plătească, în decurs de 11 ani, alte 33 de milioane de euro.