Alin Suciu este doctorul coordonator al echipei de 31 de medici SMURD, voluntari în Republica Moldova, veniți să lupte în prima linie în războiul contra pandemiei COVID-19. Îl întâlnim pe Alin Suciu la intrarea în sanatoriul „Nufărul alb” din Cahul, un complex uriaș, acum pustiu din cauza molimei. Într-o stare firească a lucrurilor, complexul sanatorial mișună de viață. Criza lovește, oarbă, orice! Aici sunt cazați cei 9 medici din România care își îndeplinesc misiunea medicală în Cahul, dar și toți medicii de la spitalul din oraș implicați în lupta cu noul virus - o măsură necesară în localizarea infecției!

În Republica Moldova au venit două echipe de medici români: 31 de medici și cadre medicale SMURD și 11 medici militari ai Ministerului Apărării din România. Alin Suciu face naveta Bălți-Chișinău-Cahul pentru a coordona activitatea medicilor voluntari de la SMURD. 

Primul lucru pe care îl face medicul Alin Suciu, după ce ne vede fără măști - aduce din Dacia Duster, cu sigla SMURD imprimată, un clid de măști de protecție și le împarte: jumătate reporterului și jumătate fotografului. Ne punem măștile și începem interviul.  

Alin Suciu, coordonatorul echipei SMURD în RM 

Alin Suciu are două specialități: prima e medicina de urgență - în România există o specialitate distinctă, cu pregătire de cinci ani. A doua specialitate este pneumologia, este rezident în ultimul an, cu atestat de endoscopie bronșică. Face și intervenții endoscopice pulmonare. Energic, vorba sigură, laconică și enunțurile clare, transmit siguranța unei firi volitive. Asta se poate spune despre Alin Suciu la prima interacțiune. În calitate de practician, are o experiență de 10 ani în cadrul SMURD Bihor. 

Medici militari în Republica Moldova 

Misiune în Italia 

Chiar înainte de a veni în R. Moldova, Alin Suciu a avut o  misiune de voluntariat de trei săptămâni în Italia, orașul Lecco, din regiunea Lombardia - zona cea mai roșie a peninsulei. La începutul lui aprilie, medicul-șef de la SMURD Bihor a anunțat că va fi o misiune umanitară în Italia, iar cine dorește, se înscrie. Atunci, s-au înregistrat mulți colegi. A fost selectat el și un alt medic din Oradea. În total, 14 medici și asistenți medicali români au mers acolo pentru a lupta cu molima. „Când spun pe bază de voluntariat, o spun direct: nerecompensat, fără niciun fel de recompensă. La fel am procedat în Italia, la fel procedăm și aici. Nu vrem și nu acceptăm niciun fel de recompensă, indiferent cât de tentant ar fi. Recompensele acestea nu fac decât să schimbe scopul principal al misiunii. Principala misiune este solidaritatea și umanitatea”, explică medicul. 

„Frații în veci vor fi frați” 

Abia revenit din Italia, Alin Suciu a răspuns la o chemare de voluntariat în R. Moldova, unde a ajuns la scurt timp de la întoarcere în calitate de coordonator al unei echipe deja mai mari.  

Sunt două argumente pe care le-a urmat atunci când a ales să vină în Republica Moldova. Primul face referire la normalitatea actului medical. „Medicii sunt medici peste tot și tratează peste tot. Corpul uman este corp uman și în România, și în Moldova, și în Italia. Noi tratăm în primul și în primul rând oameni, indiferent de naționalitate, de rasă, de etnie”, spune medicul.  

Al doilea argument ține de o melodie și un vers care l-au marcat pe Alin Suciu. Este vorba despre versul „Frații în veci vor fi frați”. „Iar moldovenii și românii sunt frați și nu putem uita lucrul acesta. Este un act de normalitate”, spune medicul. 

Când a revenit în România, secretarul de stat, doctorul Raed Arafat, a spus că se pregătește o misiune nouă, în Republica Moldova. „Sigur că nu am putut să spun nu. Am mulți prieteni care sunt din Republica Moldova. Nu a fost ceva planificat ca să ajung la Cahul. Dar am un prieten foarte bun care este de aici, din zonă, din satul Colibaș - Ștefan, medic stomatolog la Râmnicu Vâlcea. M-am bucurat că ajut într-o regiune de unde provine un prieten bun și drag”.

Echipa s-a format în 24 de ore, iar lista celor care și-au manifestat disponibilitatea și dorința a fost mult mai mare. Au fost o selecție a celor mai buni. „În primele 24 de ore, s-au oferit peste 100 de cadre medicale, marea majoritate sunt din Oradea, dar sunt și din București, un număr foarte mare de coleg din Iași și-au manifestat dorința de a veni. Apoi am închis lista”, lămurește coordonatorul de echipă.

În Italia s-a practicat o medicină de război 

Făcând o comparație, Alin Suciu spune că în Italia lucrurile erau mult mai grave decât în R. Moldova. Medicina clasică, medicina de stetoscop, nu mai era valabilă în Italia. Acolo se practica o medicină de război, cu un inamic pe care nu-l vezi, cu un inamic care te poate ataca de oriunde. Numai profesionalismul și respectarea strictă a regulilor au putut duce spre un rezultat bun.

Noi nu am prins zilele acelea când trebuia să dai prioritate unor categorii de pacienți. În schimb, colegii italieni, da. Dar nu alegeau, ăsta este mai tânăr, ăsta este mai bătrân. Alegerea se făcea pe un profund raționament medical. Acel raționament era - acest pacient are șanse reale sau nu are șanse. Vârsta nu conta, ci șansele de a supraviețui”, spune medicul. A stat 18 zile în Italia. 

Patru etaje ale spitalului de la Lecco au fost transformate în secții de terapie intensivă

Jumătate din blocul operator a fost refăcut în terapie intensivă. „Au transformat medicina de stetoscop într-o medicină de catastrofă. Dar au făcut-o foarte repede și profesionist. Și la ei, ca și în Moldova, impactul asupra personalului medical a fost uriaș. În spitalul în care am fost, 384 de cadre medicale au fost infectate și zece au decedat”. 

Situația a degradat pentru că foarte multă lume a înțeles greșit ce înseamnă autoprotecție, și în România, și în Republica Moldova deopotrivă. „Autoprotecția nu înseamnă exagerare, ci purtarea echipamentelor într-un mod rațional. Unde este cazul și ce este cazul. Acesta trebuie să fie un mesaj pentru întreaga lume medicală: Trebuie să te protejezi corect. Supraexagerarea duce la lipsă de protecție. Trebuie găsită calea de mijloc”, spune medicul.         

În Italia a acționat malefic lipsa unei seriozități. „În România s-a ținut cont de recomandări, de aceea stăm destul de bine. Asta o spun statisticile. Se poate și mai bine”, explică medicul.   

Probleme de infrastructură, medicii nu au capitulat 

Îl întrebăm pe medic care este diferența față de cum stau lucrurile aici și Italia. Diferențele sunt date de infrastructură, or, italienii au o infrastructură foarte bine pusă la punct, spune medicul. Dar care sunt aceste carențe de infrastructură? Alin Suciu oferă un răspuns diplomatic: „Peste tot în lume nevoia a depășit cu mult oferta. Asta s-a întâmplat și în SUA, și în Italia, și în China. Exact același lucru se întâmplă și în Moldova. Este un număr în creștere de pacienți, la care trebuie să faci față, iar asta înseamnă să ai ventilatoare, laboratoare, personal medical suficient. Ansamblu care nicăieri în lume nu este suficient”, spune Alin Suciu.  

Ceea ce contează, zice medicul, sunt asemănările. „Cea mai importantă și cea mai mare asemănare este solidaritatea personalului medical care își face meseria bine, care are empatie față de pacienți, care se sacrifică foarte mult și își sacrifică propria sănătate pentru a fi în folosul pacienților”.

Irina Gheban, medic rezident în cadrul SMURD Bihor

Starea de lucruri se va îmbunătăți la capitolul echipamente odată cu ajutorul primit de la România. „După cum toată lumea știe, astăzi vine un ajutor umanitar din partea României, substanțial în ceea ce privește echipamentele de protecție. Ceea ce oferă un plus de siguranță lucrătorilor medicali”.

25% din cadre medicale infectate - enorm de mult

Medicii din Republica Moldova sunt adevărați eroi și fac eforturi considerabile în lupta cu acest inamic invizibil, crede Alin Suciu. Totuși, procentul de medici infectați este mult mai mare în comparație cu cel din România. „Din câte am citit în presă, 25% din persoanele infectate sunt cadre medicale. Este enorm de mult. Nu am deocamdată un răspuns clar - de ce. Pot să fie cauze multiple - lipsa de echipamente de protecție, faptul că i-a luat prin surprindere, faptul că infrastructura spitalicească nu i-a ajutat foarte mult. Dar, repet, cu toate acestea, nu au fugit, nu au dezertat”, spune medicul.  

 

Un alt indice alarmant este numărul de cazuri critice din totalul de cazuri active. Astăzi, în Republica Moldova, din 2675 din cazuri active, 237 sunt grave, ceea ce constituie în jur de 9%, mult peste media europeană. „Numărul de cazuri critice raportat la numărul de cazuri curente depinde de starea inițială a sănătății populației. Dacă starea de sănătate inițială era una precară, sigur că procentul celor care au nevoi deosebite, care ajung într-o stare gravă, va fi mare. Dacă sănătatea este precară și pacientul are comorbidități, probabilitatea ca să ajungă un caz critic este mai mare”, explică medicul.  

Scopul nostru nu este să avem un sejur 

Îl întrebăm și despre condițiile de cazare. Primim un răspuns stoic: „Oricare ar fi condițiile, sunt bune. Scopul nostru nu este să avem un sejur, scopul nostru aici este să muncim. Partea aceasta nici măcar nu trebuie adusă în discuție. Stăm în condițiile în care stau cadrele medicale din Republica Moldova. De exemplu, aici, la sanatoriu, suntem cazați împreună cu colegi moldoveni. Nu vrem nimic în plus. Repet. Nu suntem într-un sejur, suntem la muncă. Dacă trebuia să stăm două săptămâni în spital, stăteam două săptămâni în spital”. 

Protocol și tratament 

Aflăm de la medic că acum nu există un protocol unic, standardizat, de tratament al COVID-19. Există linii generale, ghiduri emise de organisme internaționale, dar nu există un medicament minune. Acum, întreaga omenire lucrează ca să găsească un tratament, inclusiv Republica Moldova. Există multe conferințe video online, iar schimbul de informații medicale este foarte mare. Ghidurile și protocoalele se updatează practic în fiecare zi.

Tratamentul simptomatic este cel mai important tratament. Nu există o rețetă, ca la prăjitură: se pun două linguri de zahăr, trei linguri de ulei și știm că va ieși o prăjitură excepțională. Fiecare om este diferit și pentru fiecare om tratamentul este personalizat”. 

Pacientul critic infectat cu COVID-19 este un pacient absolut instabil, lămurește medicul. „Într-o condiție critică trebuie să te comporți cu el exact cum te comporți cu un ou. Cel mai mic gest poate să ducă la rezultate negative. Tot timpul evaluăm, reevaluăm, modificăm schemele de tratament, introducem medicamente noi, scoatem medicamente care până la acel moment s-au folosit. Avem faza de infecție acută, apoi partea de maximă afectare, după care vine etapa de convalescență și revenire. Tratamentul urmează această curbă”, spune medicul. 

Ce înseamnă relaxare 

Medicul nu poate să comenteze cât de binevenită este relaxarea acum, pentru că nu are statistici. Dar vine cu un sfat către populație. „Chiar dacă a apărut o relaxare, trebuie să fie cât se poate de responsabilă și cât se poate de cumpătată. Faptul că este o relaxare nu înseamnă că nu mai purtăm mască, nu înseamnă că nu respectăm distanța socială. Mergem la muncă, ne vedem de treabă la muncă într-un mod responsabil. Dacă simțim că starea noastră de sănătate este alterată, nu invadăm secțiile de primire urgență, ci ținem legătura cu medicul de familie. Relaxarea nu înseamnă încingerea grătarului și petreceri la comun”.  

„Nu am simțit nicio secundă că pacienții ne văd altfel decât pe cadrele medicale din R. Moldova”. 

Gestul primarului de Bălți

 

Când primarul de Bălți, Renato Usatîi, a transmis plicurile cu bani, medicii nu știau ce este în plic, au crezut că este o felicitare, o broșură. În momentul în care au conștientizat, au și întors banii. „Acum știți cum e, oamenii sunt emotivi, dacă analizăm fiecare cuvânt după ce s-a întâmplat, e cu totul altceva. Banii au fost dați înapoi pentru că misiunea este umanitară, nimeni nu acceptă niciun fel de recompensă, nici financiară, nici de altă factură”, lămurește medicul.  

„Speculații politice nu sunt apanajul nostru”

Buna cooperare cu colegii moldoveni, le permite medicilor SMURD să depășească barierele lingvistice atunci când au în față un vorbitor de limbă rusă. „Ne traduc din rusă în română, unde este cazul. Scopul principal este acordarea de asistență medicală și sub nicio formă nu facem dezbateri politice”, spune Alin Suciu. 

Speculațiile politice nu sunt apanajul nostru și nici măcar nu le luăm în seamă. Scopul nostru aici este să ajutăm. Avem un scop umanitar, nu avem un scop politic, nu avem un scop propagandistic, nici măcar nu ne uităm la știri.   Mulți, după ce au văzut reacția politicului, m-au sunat. Mi-au zis: spune-le colegilor să nu se supere. Am înțeles că sunt niște reacții politice și e treaba lor, nu e treaba noastră!”.

Pacienții privesc cu speranță spre medicii români

Lângă noi este și Irina Gheban, un tânăr medic rezident în cadrul SMURD Bihor, anul patru de pregătire în medicina de urgență. A aflat de această misiune datorită doctorului Suciu și n-a stat pe gânduri. „În momentul în care am văzut că se acceptă și medici rezidenți, am luat decizia imediat. Este prima misiune la care particip, am vrut să particip și în Italia. Dar în Italia au fost alte criterii”, spune Irina Gheban.

Tânăra rezidentă s-a bucurat mult că are ocazia să fie voluntar în lupta cu COVID-19 în Republica Moldova. Din prima zi, ajunsă aici, a mers la chemări, iar pacienții au primit-o fără să facă distincție între un medic local și unul din România. Diferențele le fac oamenii care le caută, oamenii simpli, pacienții, sunt în afara politicului și privesc cu speranță spre medicii români.