Acum 11 ani, în seara de 6 aprilie, mii de tineri s-au adunat în centrul Chişinăului, nemulţumiţi de rezultatele alegerilor parlamentare din 5 aprilie. Ei s-au mobilizat prin intermediul reţelelor de socializare. Protestul a fost numit "Revoluţia Twitter" şi a fost scânteia lui 7 aprilie.

Fără interpretări și lipsit de răspunsurile mult râvnite, filmul „Revoluția Twitter” în regia lui Victor Bucătaru abordează o poziție obiectivă a evenimentelor din 7 aprilie.

Scurt istoric:

„Zi de doliu național. Dacă nu ai votat pentru PCRM ia o lumânare și ieși în stradă”. Aşa suna cel mai accesat mesaj de pe internet pe 6 aprilie 2009. Protestul din acea zi a fost pașnic. Mesajele pe rețelele de socializare s-au întețit, ia, pe 7 aprilie, la 10 dimineața, peste 5 mii de tineri erau în PMAN. Cereau repetarea alegerilor.

Peste 30 de mii de oameni scandau lozinci anticomuniste în centrul Capitalei şi, în scurt timp, protestele pașnice au degenerat în violențe. Clădirea parlamentului și cea a președinției au fost distruse.

Polițiștii au intervenit în forță. În noaptea de 7 spre 8 aprilie, au folosit arme cu gloanțe oarbe și au arestat sute de studenți. Unica victimă oficială a revoltelor din aprilie 2009 este Valeriu Boboc. O expertiză internațională a confirmat că tânărul a murit sdin cauza loviturilor aplicate de polițiști în apropierea Arcului de Triumf.

Totuși alți, patru tineri au fost găsiți morți în condiții suspecte, iar câteva sute au fost maltratați de polițiști în comisariate. Mulțe victime își caută acum dreptatea la CEDO.

În dosarul 7 aprilie a fost găsit vinovat doar fostul ministru de Interne, Gheorghe Papuc, condamnat la 4 ani de închisoare, dar și polițistul Ion Perju, care i-a aplicat lovitura fatală lui Valeriu Boboc. Perju a fost condamnat la 10 ani de detenţie. Niciunul nu e după gratii. Amândoi au dispărut înainte de pronunţarea sentinţei.