„Cea mai mare problemă a justiției este neîncrederea societății”; „În sistemul actual există actori integri și ei trebuie protejați, altfel riscăm să-I pierdem”; „Numărul insuficent al procurorilor anticorupție duce la tergiversarea unor dosare”. Acestea sunt doar câteva dintre tezele abordate de experți în cadrul dezbaterii publice organizate, miercuri, de Institutul „Pro Vest”, în cadrul Platformei „Moldova în dialog”.

Invitații evenimentului au fost Viorel Morari, șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție, Iulian Rusu, expert din cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Cristina Țărnă, expert anticorupție și Cornelia Cozonac, președinta Centrului de Investigații Jurnalistice.

În activitatea PA, lacune există cât duce trenul. Cel puțin asta a sugerat șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari. Acesta susține că, în momentul  în care a revenit în funcție, în perioada septembrie-decembrie 2019, a instrumentat mai multe dosare de rezonanță.

Constantin Țuțu, Vlad Plahotniuc, finanțarea PSRM, interceptările ilegale, inclusiv a jurnaliștilor”, sublinia acesta.

În cazul interceptărilor, Morari a declarat că ar fi solicitat la acel moment inițierea urmării penale pe mai mulți judecători, însă actualul procuror general nu le-ar fi acceptat, pe motiv că nu ar fi existat suficiente probe.

Rugat să comenteze posibilele ingerințe ale politicului în activitatea justiției, Morari a spus:

Atunci când nu poti schimba cursul investigației, schimbi persoana care o efectuează”, a declarat acesta insinuând că suspendarea sa din funcție se datorează anumitor interese politice.

Finanțarea ilegală a PSRM... Dosarul a fost pornit de Centrul Național Anticorupție, s-a aflat la Centru. Era murat, nimeni nu avea dorință mare să se apuce de lucru. (...) Când am constatat asta, eu l-am retras de la CNA și l-am preluat la PA. Examinând o plângere, am acceptat argumentele, am anulat acea ordonanța și am conexat într-o singură cauză... (...) ca rezultat, eu am fost detașat din funcție și mi-au fost pornite dosare penale. Dacă nu reluam cauza, posibil mai eram în funcție”, a spus acesta.

Acesta a mai povestit că, de fapt, există anumite prevederi ale legislației, care permit, într-un fel sau altul, ingerința în activitatea procurorilor.

Eu cred că statul este recapturat”, a conchis el la acest subiect.

 Morari a precizat că, în aprilie 2019, a fost „nevoit” să plece din funcție, ca rezultat al unui conflict cu procurorul general de atunci (n.r. Eduard Harunjen).

Anume din cauza că nu am acceptat anumite influențe… tacite. Atunci când există divergențe de opinii. De exemplu, să nu accept un procuror care avansează în PA”.

Morari mai este de părere că numărul redus de procurori duce la tărăganarea multor dosare.

Atunci când au fost inițiate acele cauze de rezonanță, erau multe dosare, am solicitat Parlamentului mărirea numărului de procurori, deoarece volumul de lucru este mare, fapt ce îngreunează lucrul și tergiversează dosarele

Iar pe subiectul eficienței Agenției Naționale de Integritate s-a expus Iulian Rusu, expert IPRE. În opinia sa, evaluarea extraordinară  a actorilor, efectuată de ANI, implică o serie de riscuri.

Dacă se dorește o asemenea evaluare, sunt câteva cerințe esențiale: trebuie să existe o lipsă totală de suspiciuni de conflicte de interese între cei evaluați și cei care evaluează. ANI, din 2016 până în prezent, a tot verificat diferite dosare - pe judecători, procurori alți actori. Noi nu am văzut cazuri de rezonantă. Am avut situații care s-au axat pe consilieri raionali sau locali care au intrat in conflict de interese. S-a depistat, de exemplu, că el este și consilier local, și angajat al unei autorități administrative centrale. Prin definiție, asta nu e conflict de interese, dar pe astfel de dosare a mers ANI. Asta vorbește despre nivelul de eficiență. Să ne conectăm la ANI… teoretic e posibil, dar asta implică un efort extraordinar, si ingreuneaza procesul de verificare extraordinară a integrității actorilor din justiție”, a opinat acesta.

Prezentă la eveniment, Cristina Țărnă, expert în anticorupție, a stabilit că, potrivit studiilor pe care le-a desfășurat, nivelul de neîncredere în autorități sau justiție este mult mai mare în rândul celor care nu au avut de a face cu justiția.

În ultimile decenii se discută intens despre faptul că judecătorii și procurorii nu sunt independenți. La originea acestui handicap au fost imixtiunile politicienilor în treburile justitiei și procuraturii. Justitia selectivă este, de fapt, produsul colaborării nefirești între justiție și politic. Există șanse pentru justitia moldovenească, pentru că lucrurile nu s-au deteriorat chiar atât de mult”, a constatat Țărnă.

Iar Cornelia Cozonac, președinta CJI, este de părere că, și la ora actuală, există probleme la capitolul „lupta cu corupția”. Aceasta și-a exprimat regretul că, de multe ori, investigațiile jurnalistice nu trezesc semne de întrebare organelor de drept și nu-i face să se autosesizeze.

Eu, ca cetățean, îmi doresc să fie o luptă adevărată cu corupția acum. Așteptăm de la guvernare să se schimbe lucrurile și să meargă spre bine. Este adevărat că din iunie pana in toamna s-au pornit vreo 4 cauze penale pe cazurile investigate de noi. De exemplu, fostul șef al PCCOCS, Nicolae Chitoroagă, despre care am demonstrat că are afaceri nedeclarate, am înțeles că omul revine în sistem. Mai avem câteva cazuri de acest fel”.

În ceea ce privește interesele politice în justiție, președinta CSI a spus:

Anul acesta este un an electoral. Cred că actualul președinte vrea să mai câștige un manda și să-și supună justiția. Este părerea mea, poate subiectivă

Imagini video de la eveniment, puteți găsi mai jos:

 

Aceasta este a doua dezbatere din cadrul Platformei „Moldova în dialog”, desfășurată de Institutul „Pro Vest”. Prima ediție de acest fel a abordat problema școlilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană. Directorii acestor instituții de învățământ au relatat despre provocările cu care se confruntă, dar și și-au împărtășit realizările în funcția de manageri.

Institutul „Pro-Vest” este un centru de analiză și expertiză independent, care se axează pe cercetarea socială și academică a domeniilor politice, economice, culturale și educaționale, de justiție, securitate din R. Moldova. Misiunea Institutului este de a contribui la consolidatea capacităților instituționale în vederea susținerii procesului de integrare a Republicii Moldova în spațiul cultural, educațional, economic, social românesc și euro-atlantic în general.