Institutul „PRO VEST” a lansat ieri, 30 ianuarie, Platforma „Moldova în dialog”. Un prim subiect de dezbatere publică au fost școlile românești din stânga Nistrului. La eveniment au fost prezenți și directorii celor opt instituții de învățământ românești din stânga Nistrului, care își păstrează demnitatea de români și rezistă de ani buni în condiții dificile, în regiunea transnistreană.

Directorul liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, Ion Iovcev, a ținut să specifice că „cei care nu au uitat de românii din stânga Nistrului, în aceste trei decenii, și nu i-a abandonat a fost Bucureștiul, statul român, iar de la autoritățile de la Chișinău nu mai au ce aștepta.”

Octavian Țîcu, istoric, deputat și președintele PUN, scrie pe pagina sa de Facebook, în urma evenimentului, o sinteză a dezbaterilor privind situația școlilor din Transnistria. În concluzia făcută de acesta, instituțiile de învățământ din stânga Nistrului sunt descurajate de autoritățile de la Tiraspol, iar Chișinăul, timp de 30 de ani, nu a încercat să inițieze o strategie de negociere în raport cu școlile și gimnaziile românești din stânga Nistrului. 

1. Liceele și gimnaziile sunt ostaticii unui război de 30 de ani pe care Federația Rusă îl poartă împotriva R. Moldova. Orice acțiune întreprinsă de autoritățile moldovenești împotriva separatiștilor, revine ca un bumerang contra acestor instituții;
2. Autoritățile de la Tiraspol descurajează prin toate mijloacele înscrierea copiilor moldoveni/români în aceste școli, inclusiv prin intimidarea părinților și profesorilor;
3. Scade dramatic nu doar numărul copiilor care învață în școlile cu predare în română, dar și în cele cu predare în "moldovenească" cu grafie chirilică;
4. În 30 de ani nu s-a dezvoltat o strategie de negociere și acțiune a Chișinăului în raport cu aceste instituții, chiar dacă instrumente de a convinge Tiraspolul sunt suficiente...”, a scris Țîcu. 

La rândul său, Laura Urschi, vicepreședinte PUN, care a participat la eveniment, scrie pa pagina sa de Facebook că „din 50 de școli din Transnistria, doar în 8 școli se învață limba română cu grafia latină, iar directorii acestora au trect prin foc și pară, ca să păstreze acest drept sacru al copiilor băștinași de a învăța în propria lor limbă”. 

Totodată, Urschi a ținut să specifice câteva informații importante despre instituțiile de învățământ cu predare în limba română din stânga Nistrului.

Știați că:

1. Din cele 8 școli doar una este propriu-zis o clădire proiectată ca școală (cea din Roghi), celelalte 7 sunt fie foste grădinițe, fie centru de plasament absolut neadaptate procesului de învățământ.
2. Elevii de la Liceul teoretic "Ștefan cel Mare și Sfânt" din Grigoriopol în fiecare zi merg cu autocarul 25 km până la Doroțcaia ca să poată învăța. Mai e nevoie de un autocar ca cei dornici de carte să poată ajunge la școală.
3. Naveta zilnică de la Dubăsari la Corjova o fac și elevii Liceului "Mihai Eminescu", dar și acolo clădirea este într-o stare deplorabilă.
4. Unele școli nu au fost reparate capital de când au fost date în exploatare - din anii 50, 60 ai secolului trecut.
5. Școala orfelinat din Bender a rămas cu doar 3 elevi, iar demersul directoarei, Lidia Poștarenco, de a permite celor peste 100 de copii aflați în dificultate din raioanele Ștefan Vodă, Căușeni și Anenii-Noi să se cazeze și să învețe la școala respectivă - a rămas fără răspuns din partea Ministerului Educației. Școala dată are multiple imobile - cămine, clădire pentru instrire, sală sportivă etc. Acest complex de imobile este vânat de mulți doritori în Bender. Ministerul nostru pare neinteresat nici de soarta imobilelor, nici de cea a cadrelor didactice, nici de cea a copiilor.
6. Directorii, cadrele didactice ale acestor instituții, părinții copiilor duc o luptă zilnică contra unui regim anti-național, care fie îi rețin, fie îi intimidează, fie le propun deschis să renunțe la patriotism și să aplice la pașaport transnistrean, fie să re-inregistreze școlile la autoritățile transnistrene, fie să prezinte autorizați inexistente că altfel îi lasă fără lumină sau apă etc.
7. Acești oameni nici măcar de polița de asigurare medicală nu pot beneficia plenar, căci fiind bolnavi trebuie să se deplaseze la o policlinică din dreapta Nistrului - ca să își deschidă un buletin medical. Sunt nevoiți să meargă (bolnavi fiind) peste o zi la zeci de km ca să îi vadă medicul și să le prelungească buletinul. Iar acest buletin le este achitat cu 3-4 luni întârziere.
8. Din cei 8 directori de școală 7 sunt femei și un singur bărbat, care face cât 10 - dl.Ion Iovcev, Director al Liceului "Lucian Blaga" din Tiraspol.
9. Liceul Teoretic "Alexandru cel Bun" or.Bender este în căutarea profesorilor de matematică, chimie și fizică”.

Laura Urschi subliniază faptul că „românii din Transnistria luptă pentru existență, luptă pentru identitate națională și lingvistică în fiecare zi, zi de zi timp de 20-30 ani. 

„Eroi în fiecare zi, trădați de guvernanți, uitați de parlamentarii lor din circumscripție, batjocoriți de un președinte, care depune flori în memoria cazacilor, care au împușcat în frații lor, soții lor și în ei”, adaugă Urschi. 

Menționăm că, la Dezbaterea publică „Școlile cu predare în limba română din Transnistria, încotro?” au mai participat și Vitalie Răileanu, director al Bibliotecii Onisifor Ghibu; Ion Manole, director executiv Promo-LEX; Iurie Reniță, parlamentar; Inna Negrescu-Babuș, director al Institutului „Pro Vest”, care a asigurat buna organizare a evenimentului, dar și alți români de bună credință.  

Deși, au fost invitați la eveniment, reprezentanții Ministerului Educației, Culturii și Cercetării și ai Biroului pentru Reintegrare, au ignorat să participe. 

Institutul „Pro-Vest” este un centru de analiză și expertiză independent , care se axează pe cercetarea socială și academică a domeniilor politice, economice, culturale și educaționale, de justiție, securitate din R. Moldova. Misiunea institutului este de a contribui la consolidatea capacităților instituționale în vederea susținerii procesului de integrare a R. Moldova în spațiul cultural, educațional, economic, social românesc și euro-atlantic în general.