Parlamentul a decis acum trei luni modificarea tratamentului fiscal pentru tichetele de masă, prin aplicarea unor contribuții de asigurări sociale de 24%, care intră în vigoare în luna ianuarie 2020. În felul acesta autoritățile previzionează obținerea unor venituri suplimentare la buget de aproximativ 120 de milioane de lei anual.

Studiul citat a fost realizat de către Date Inteligente (iData) pentru Camera de Comerț Americană din Moldova, Asociația Businessului European, Asociația Investitorilor din România și Camera de Comerț și Industrie Moldova – Franța, pe un eșantion de 41 de companii din businessul mare și mijlociu. Studiul arată că, după modificările recente, veniturile la bugetul de stat din operațiunile cu tichetele de masă se vor diminua în comparație cu colectările actuale.

Drept urmare, autorii studiului recomandă statului ca, dimpotrivă, să încurajeze dezvoltarea pieței tichetelor de masă, păstrând statutul de beneficiu neimpozabil pentru acestea. Se estimează că tichetele de masă, prin avantajele multiple pe care le oferă actorilor implicați – întreprinderi, comercianți și angajați – vor genera încasări substanțiale la bugetul de stat.

Astfel potrivit studiului, circa 50 000 de persoane se bucura de acest beneficiu. Valoarea tichetelor de masa emise anual este de peste 300 de milioane de lei. Marea majoritate sau 73% din angajatori consideră tichetele de masă atrăgătoare din punct de vedere fiscal. Majoritatea angajaților chestionați sunt extrem de mulțumiți de tichetele de masa.

Odată cu creșterea numărului de utilizatori a tichetelor de masa pina la 100 de mii bugetul tarii ar primi adițional anual 186 de milioane de lei.

Între altele, tichetele de masă impulsionează creșterea vânzărilor legale în domeniul HoReCa și comerțul cu amănuntul, asigură un confort alimentar angajaților și diminuează fenomenul de plată a salariilor în plic.

Studiul recomandă autorităților evitarea modificării bruște a cadrului de impozitare, care pot afecta încrederea mediului de afaceri și a potențialilor investitori în economia națională. 

Vedeți mai jos studiul integral: