În luna martie 2018, în Parlament a fost înregistrat un proiect de lege cu privire la profesiunea și activitatea de psiholog care avea menirea să facă ordine în acest domeniu, nereglementat legal și deontologic. Deși urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2019, proiectul nici măcar nu a fost deliberat în prima lectură. Din această cauză, proiectul a fost declarat nul de către actuala majoritate parlamentară, respectându-se regulamentul Parlamentului.

În contextul recentului scandal din spațiul mediatic al cărui protagonist este Ghenadie Vîrtos, un tânăr care se consideră psihoterapeut și care are un cabinet de practician, Deschide.MD a decis să amintească de proiectul de lege menționat mai sus. Pe scurt, Ghenadie Vîrtos a fost învinuit de hărțuire sexuală. Apoi, am aflat de la el și de la unii martori ai acestei presupuse hărțuiri sexuale (nu dăm verdicte în acest sens) că acțiunile „psihoterapeutului” ar fi fost, de fapt, experiment (psihologic, social). Se pare că, dacă în Republica Moldova ar fi existat un filtru în domeniul psihologiei, personajul Vîrtos nu ar fi apărut în spațiul public cu titlul de „psihoterapeut” și nu ar fi dăunat imaginii acestei profesiuni.  

Pe scurt, proiectul prevede că psihologi sau psihoterapeuți pot să devină doar cei care au absolvit întregul ciclu universitar în domeniu - licență și master. Prevede crearea unui organ de monitorizare și evaluare a psihologilor - o cameră de reglementare a activității de psiholog - această cameră ar oferi licențe pentru practicieni. O dată la cinci ani, psihologii practicieni urmau să treacă un test de competențe, iar în cazul în care l-ar fi eșuat, nu li s-ar fi prelungit licența. Proiectul mai prevedea crearea unei asociații pentru apărarea intereselor psihologilor și crearea unui cod deontologic. 

Responsabili de la Ministerul Sănătății au declarat că Proiectul de lege privind profesiune și activitatea de psiholog a fost declarat nul, deoarece nu a fost examinat de către fosta legislatură. „Dacă proiectul avea să treacă de cel puțin prima lectură, el avea să aibă continuitate. El nici măcar nu a fost examinat, nu a ajuns pe ordinea de zi a Parlamentului. Fiind înregistrat pe 14 martie, acest proiect pur și simplu nu a reușit să ajungă pe ordinea de zi a Parlamentului, din această cauză, proiectul a fost declarat nul”, au declarat responsabilii de la Ministerul Sănătății

Articolul 47, punctul 12 a regulamentului Parlamentului spune că „Dacă, după înregistrare în Parlament, proiectul de act legislativ nu a fost examinat în decursul legislaturii în care a fost înregistrat, iniţiativa legislativă devine nulă”. 

Legea ar fi fost primul act legislativ care ar fi reglementat profesiunea de psiholog și psihoterapeut în Republica Moldova. Aceasta, în condițiile în care atât în România, cât și Federația Rusă există norme legale care controlează activitatea de psiholog. 

Proiectul de lege prevedea în primul rând instituirea unei Camere de reglementare a activității de psiholog. Această Cameră ar fi fost creată de către Ministerul Sănătății și Uniunea Psihologilor din Republica Moldova. Camera urma să ofere licențe de activitate psihologilor odată la cinci ani, după a unui exercițiu de evaluare a psihologilor. Instituția ar fi avut dreptul să retragă licența psihologului dacă acesta încalcă anumite norme deontologice sau profesionale. De asemenea, camera ar fi elaborat politici în domeniul psihologiei, criteriile și procedura de evaluare și acreditare a psihologilor și ar fi și la un Cod de etică al psihologului. 

Această Cameră de reglementare urma să creeze un registru public al psihologilor acreditați. Doar psihologii aflați în listă având dreptul să profeseze în regim privat sau public. În registrul unic se va menționa și specializarea și domeniul de competență al psihologului.

Testarea o dată la cinci ani nu este singurul mijloc de control al psihologilor, monitorizarea urmând să fie permanentă. 

Această Cameră de reglementare ar fi fost delimitată în compartimente - departamentul pentru psihologie educațională, departamentul pentru psihologie clinică și psihoterapie, departamentul disciplinar și cel de evaluare. 

Camera de reglementare a activității de psiholog ar fi existat din contul taxelor pe care le-ar fi achitat psihologii pentru evaluare. 

Proiectul de lege mai prevedea crearea Uniunii psihologilor din Republica Moldova cu menirea de a apăra interesele psihologilor și psihoterapeuților. Numai psihologii acreditați de Camera de reglementare ar fi avut dreptul să facă parte din această uniune. 

Scopul principal al uniunii ar fi să reprezinte interesele membrilor săi în fața autorităților publice și administrative. Se are în vedere și în fața Camerei de reglementare a activității de psiholog, în cazul în care se consideră că aceasta a retras sau a refuzat pe nedrept oferirea certificatului de activitate. Această uniune va funcționa în primul rând în baza cotizațiilor membrilor.

Legea mai lămurește principiile de bază de activitate a psihologilor. De exemplu, psiholog poate deveni doar acea persoană care are studii superioare complete în acest domeniu, adică cel puțin trei ani de licență și doi ani de masterat. Astfel, acele persoane care au doar master în psihologie, iar licența și-au obținut-o în altă specialitate, nu ar putea deveni psihologi practicieni, respectiv nu vor putea obține certificatul de acreditare. Legea mai prevede că psihologii se pot asocia în centre, cabinete, ghilde.

Proiectul mai prevede principiile de activitate a psihologilor în domeniul educațional, cel al învățământului general, în domeniul protecției sociale și a familiei. Au fost enumerate și capacitățile și domeniul de formare al psihologilor care vor activa în instituțiile medico-sanitare publice și private. Ei trebuie să fie specializați în psihologia clinică sau psihoterapie, având obligația de a îndeplini funcții de evaluare, psihodiagnostic, psiho-educație, profilaxie psihologică, intervenții psihologice și psihoterapeutice. Ei vor putea oferi asistență și lucrătorilor medicali.