Comemorare cu scandal a victimelor deportărilor staliniste la Bălți. Reprezentanții Episcopiilor de Bălți atât a Mitropolilei Basarabiei, cât și a Mitropoliei Moldovei nu știu cum să împartă și să oficieze slujba de pomenire. Altercațiile dintre fețele bisericești și victimele deportărilor continuă și în aceste clipe. Nențelegerile au loc la Monument victimelor represiunii regimului comunist din apropierea gării feroviare Bălți -Slobozia.

Conform agenedei evenimentului  reprezentanții Mitropoliei Basarabiei urmau să oficieze slujba de pomenire a victimelor deportărilor staliniste la ora 7:30 până la ora 9:00, iar cei de la Mitropolia Moldovei la ora 9:00 până la ora 15:00, scrie nordnews.md.

Ambele evenimente au fost autorizate de primăria municipiului Bălți. Paradoxal, dar când au început să țină slujba de pomenire  fețele bisericești  de la Mitropolia Basarabiei, peste ei au dat cu acuzații cei de la Mitropolia Moldovei.

Deportările din noaptea de 5 spre 6 iulie 1949 (operaţiune denumită conspirativ „IUG”) s-au făcut în urma Hotărârii Biroului Politic al CC al PC al URSS nr. 1290-467cc din 6 aprilie 1949 „Cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenească a chiaburilor, foştilor moşieri, marilor comercianţi, complicilor ocupanţilor germani, persoanelor care au colaborat cu organele poliţiei germane şi româneşti, membrilor partidelor politice, gardiştilor albi, membrilor sectelor ilegale, cât şi a familiilor tuturor categoriilor enumerate mai sus”.

Conform documentelor de arhivă, la această operaţiune au participat 4496 de „lucrători operativi” ai Ministerului Securităţii de Stat al URSS, inclusiv aduşi din alte republici, 13.774 de ofiţeri şi soldaţi şi 4705 de activişti de partid din Moldova. Pentru asigurarea transportului intern a celor ce au fost ridicaţi au fost mobilizate 4069 autovehicule, iar pentru transportarea basarabenilor în Siberia şi RSS Kazahă au fost pregătite 30 de eşaloane de tren, respectiv 1573 de vagoane de vite. În total, în acea zi, au fost deportate 11.293 de familii – 35.796 de persoane, din care 9864 bărbaţi, 14.033 femei şi 11.889 copii. Dintre aceştia, 7620 de familii au fost considerate „chiaburi”, iar celelalte au fost acuzate de „colaborare cu fasciştii”, de „apartenenţă la partidele burgheze româneşti sau la secte religioase ilegale”.