Furtul din sistemul bancar al țării a fost o operațiune pregătită minuțios din timp cu scopul de a bloca parcursul european al Republicii Moldova. În această diversiune pusă la cale de Veaceslav Platon la indicația serviciilor speciale străine a fost implicat actualul primar de Orhei, Ilan Shor, dar și ex-premierul Vlad Filat și anturajul acestuia. Gofman mai spune de cine a fost oprit așa numitul „buton roșu” de la CNA, ce tangență are Vlad Plahotniuc cu „jaful secolului” dar și cum o parte din presă a făcut linșaj mediatic asupra sa.

Dezvăluirile au fost făcute de către fostul șef-adjunct al Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor din cadrul Centrului Național Anticorupție, Mihai Gofman, într-un interviu pentru portalul zeppelin.md.

„Adică totul avea o gândire logică și organizare, iar evenimentele erau puse la punct dinainte. Scopul de bază a fost distrugerea vectorului european. Foarte clar să fie. Birocrații de la Bruxelles și Consiliul Europei nu au vrut să ne audă, întrebarea rămâne, apropo, deschisă. Multe persoane care erau în instituțiile de stat luptau cu noi”, spune Gofman.

Fostul ofițer al CNA explică de ce anume Platon a fost ales pentru această diversiune.

„Organizatorul venea din sistemul bancar – Veaceslav Platon. Este o persoană care știe cum să se orienteze în sistemul bancar, fiindcă e un domeniu foarte specific și cu inginerii financiare care inițial nu pot fi văzute… și cu toate ramificațiile către Guvern, Parlament dacă doriți, ș.a.m.d.”, a precizat Gofman.

Fostul ofițer CNA a precizat că în schema pusă la cale de serviciile secrete străine erau implicați, au fost atrași, Chiril Lucinschi, pe atunci deputat PLDM, dar și Victor și Viorel Țopa, care erau acționari privați ai BEM.

„Normal că fără acționariatul băncii, inclusiv cei privați, nu era posibil. Nu uitați că, totuși, 56% aparțineau statului, care gestiona activele Băncii de Economii. La acea perioadă președinte BEM era Grigore Gacichevici, privații erau frații Țopa. Când s-a dus lupta cea mare pentru preluarea Băncii de Economii?, Martie-aprilie 2012? Luptau mai multe grupuri de interese. Atunci au câștigat grupul Filat, consultat de Platon, Lucinschi, sub pretextul că dacă nu i se dă Banca de Economii iese din alianță, informații care pe le dețineam noi”, mai spune Gofman.

Acesta a descris și cum au acționat Platon și Filat, în procesul de pregătire a furtului, prin plasarea oamenilor săi în funcții-cheie, pentru a bloca potențialul de intervenție al unor instituții.

„Vom vorbi despre vicedirectorul CNA-ului, Cristina Țărnă, care a acceptat regulile de joc ale anumitor grupuri de interes. De ce nu-i dă nimeni întrebarea despre ”butonul roșu” și de ce duce în eroare că deputatul Valeriu Guma este cel care ar fi deconectat butonul? Era cu totul alt deputat, Valentin Cheptene. Nu încercați să duceți în eroare opinia publică. El în iunie 2010 s-a adresat Curții Constituționale, să anuleze articolul respectiv din legea despre CCCEC, care practic era un impediment foarte serios în realizarea pregătirii jafului secolului, Laundromatului ș.a.m.d. Și încă nu că așa, dar a solicitat că, luând în considerare perioada de concedii, rugăm să fie examinată în mod prioritar”, a continuat Gofman.

Fostul ofițer de la CNA a mai spus că, din cauza încercărilor sale de a bloca frauda, a primit numeroase amenințări, iar în mașina soției sale a fost tăiat furtunul de la sistemul de frânare.

Mai mult decât atât, Gofman acuză că a fost supus unor campanii mediatice, lăsând de înțeles că se plăteau pentru anumite articole câte aproximativ 300 de euro. 

„Filat a cerut concedierea mea. Pe urmă au continuat linșări mediatice. Apropo prețul unui articol costa aproximativ 300 de euro. Primele articole au apărut pe Adevărul.md, Ziarul de Gardă. Presa de la Chișinău scrie câteodată și ceea ce nici ei nu cunosc. Am primit invitația să particip la San Francisco la un forum moldo-american unde mi se pregătea ceva acolo, inclusiv cu interviurile de excepție pentru Natalia Morari și unele persoane care îmi dădeau unele suspiciuni si îngrijorări. Din câte văd cine plătește acela arvonește. Nu-i prea interesează realitatea [...] Forumul respectiv nu avea nimic cu relațiile moldo-americane dar avea scop de a scoate unele persoane de sub urmărire penală și solicitări de a face declarații în susținerea acestora. Din 2016 sunt anumite documente la ei (n. red. la presă) și până acum nu le publică ... de ce nu o fac?. Spun că se tem. Atunci să se aprecieze de ce se tem și de ce nu”, a declarat Gofman. 

Fostul șef-adjunct al Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor din cadrul Centrului Național Anticorupție a fost întrebat și de faptul dacă, președintele Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc a fost implicat în „furtul miliardului”.

„A știut totul sau nu a vrut să știe. Straniu mod de abordare.  A știut sau nu? Mie îmi este greu să spun că nu a știut. Dar poate a vrut să-l sancționeze pe Filat, pe Ilan Shor sau pe Platon. Nu știu pentru că nu pot să gândesc ca el. Dar el și-a asumat rolul de cordonator al Alianței de beton, cum ne asigura Ghimpu. Toți acum recunosc că datorită acestor hârtii sau luat anumite măsuri ca vectorul european să nu fie distrus pentru că puterea urma să fie preluată de anumite forțe din Federația Rusă”, a declarat Mihai Gofman. 

----------------------------- Amintim că Mihail Gofman a părăsit Republica Moldova în 2016 imediat după ce a fost chemat la Procuratura Anticorupție pentru audieri pe marginea unor declarații făcute de acesta în cadrul unei emisiuni TV, conduse de Natalia Morari.

Ulterior fostul angajat CNA a fost citat repetat de mai multe ori însă acesta nu s-a prezentat, motivând că se află în Statele Unite ale Americii, unde ar da depoziții în cazul furtului bancar din Republica Moldova. Atunci el spunea că „furtul miliardului” ar fi fost coordonat de o persoană din anturajul lui Vlad Plahotniuc, iar schema ar fi fost pusă la cale de servicii din afara țării, printre care și Federația Rusă.