Vitalie Gămurari, purtător de cuvânt al Partidului Democrat din Moldova și director al Școlii doctorale de drept din cadrul Universității Libere Internaționale din Moldova (ULIM), a acordat, în exclusivitate, un amplu interviu presei din România, punctul principal al discuției fiind conflictul transnistrean.

Nu putem vorbi despre o formulă ideală pentru cazul „transnistrean”, care ar putea fi preluată din alte situații similare, dar, totodată, anumite mecanisme și instituții ale conceptului justiției tranziționale ar putea fi implementate cu succes. În cazul Republicii Moldova, spre deosebire de alte situații, inclusiv din Europa, cum ar fi Irlanda de Nord, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Karabahul de Munte, conflictul nu are o conotație etnică sau religioasă, ci are la baza sa factorul politic. Acest fapt poate crea acele condiții necesare, care ar putea favoriza dialogul dintre Chișinău și Tiraspol în contextul implementării treptate a unor instituții ale justiției tranziționale", a spus Vitalie Gămurari, potrivit Digi24.

De la bun început vreau să spun că eu personal regret că România a fost exclusă din formatul de negocieri, din care inițial făcea parte. Astfel, Chișinăul s-a trezit singur în fața Moscovei și Kievului care susțineau Tiraspolul. Efectele acestei erori s-au simțit de-a lungul anilor. Dar asta este deja trecut, important este să nu repetăm greșelile comise. Evident că ne-am dori ca România să participe activ la procesul de reglementare a conflictului „transnistrean”, în contextul în care este și membru al Uniunii Europene. Or, este foarte clar că situația poate fi schimbată doar odată cu „internaționalizarea” acestui conflict, am în vedere implicarea în dialogul politic a mai multor factori, inclusiv România ca țară care conștientizează efectele nesoluționării unui conflict în zona bazinului Mării Negre, spațiu care odată cu ocuparea în 2014 a Crimeii de către Rusia, a devenit și mai sensibil din punct de vedere al securității regionale", a mai precizat oficialul din R Moldova.