Comisia de la Veneția a dat publicității concluziile sale referitor la Legea Republicii Moldova nr.120 privind prevenirea și combaterea terorismului, din 20 septembrie 2017, relatează IPN cu referire la un comunicat al Consiliului Europei.

Subliniind că Republica Moldova, în fața amenințării teroriste, are dreptul să ia măsuri extraordinare, experții europeni menționează că aceste măsuri trebuie să fie coerente, previzibile și corelate la obligațiile pe care Republica Moldova le are în domeniul drepturilor omului conform legislației internaționale și europene privind drepturile omului. Anume din această perspectivă, Legea nr. 120 necesită o revizuire aprofundată, arată justițiarii europeni, solicitând, în special, o interdependență mai clară a documentului dat cu alte reglementări legislative (în special, Codul de procedură penală și Legea nr. 59 privind activitățile speciale de investigație).

În general, Comisia de la Veneția este convinsă că o astfel de abordare nu va afecta eficiența mecanismelor și forțelor antiteroriste. Dar este necesar să se revadă lista măsurilor pe care Serviciul de Informații și Securitate le poate lua în cadrul mandatului de "prevenire". Aceste măsuri ar trebui să fie descrise cu precizie în raport cu domeniul lor material de aplicare, iar legea trebuie să prevadă că unele dintre aceste măsuri necesită o autorizație externă (un mandat de judecată, o decizie a procuraturii etc.) și să precizeze măsurile și procedurile relevante detaliat.

În altă ordine de idei, nu președintele Parlamentului ar trebui să aibă puterea de a coordona activitățile anti-teroriste; aceasta ar trebui să fie o prerogativă a executivului. În schimb, mecanismul de control parlamentar ar trebui consolidat, implicând fie subcomisia pentru Serviciul de Informații și Securitate, fie un organism mixt de experți, dar cu prezența puternică a opoziției în ambele structuri. Pe lângă examinarea rapoartelor generale, aceste organisme ar trebui să aibă acces la dosarele specifice. Un sistem adecvat de evidență a înregistrărilor ar trebui să fie pus în aplicare în cadrul Serviciului de Informații și Securitate.

Specialiștii de la Veneția sunt de părerea că operațiunile antiteroriste trebuie să aibă o durată limitată și să acopere o zonă geografică limitată; orice extindere a zonei sau a duratei operațiunii trebuie să fie însoțită de un control parlamentar sporit. De asemenea, Legea ar trebui să prevadă răspunderea penală și disciplinară a personalului de securitate în cazul unor acțiuni extrem de disproporționate și în cazul planificării și desfășurării inadecvate a operațiunilor antiteroriste.

Comisia aduce explicații că statul trebuie să poarte răspundere civilă în cazurile de vătămare cauzate de astfel de acțiuni disproporționate. Utilizarea neselectivă a armei fără a o cere situația ar trebui să fie interzisă de lege, iar acțiunile personalului de securitate care au condus la pierderea vieții sau leziuni corporale grave ar trebui să facă obiectul unei investigații independente și eficiente.

Cât privește limitările mass-media, spun experții, în timpul unei crize teroriste ar trebui să aibă o durată scurtă și să se refere doar la anumite subiecte specifice (date despre forțele implicate în operațiunile de combatere a terorismului, poziția, metodele lor și altele), în conformitate cu principiul proporționalității. Jurnaliștii ar trebui să fie liberi să informeze publicul despre situația generală în timpul crizei teroriste, în conformitate cu obligațiile ce le revin în temeiul Convenției europene a drepturilor omului.

Fără vreo referire la cazul expulzării/extrădării recente din țara Republica Moldova a angajaților liceului „Orizont”, Comisia de la Veneția menționează că "listele negre" ale teroriștilor nu ar trebui să se bazeze orbește pe deciziile instanțelor și guvernelor străine. Ar trebui pus în practică un proces eficient de contestare, accesibil tuturor persoanelor afectate. Instanțele moldovenești de judecată ar trebui să poată verifica dacă persoana respectivă este într-adevăr "terorist" în sensul legislației moldovenești și al dreptului internațional. Expulzarea și extrădarea presupușilor "teroriști" este posibilă numai dacă nu contravine obligațiilor Republicii Moldova în baza Convenției din 1951 privind refugiații și a Convenției europene a drepturilor omului.