Dodon îşi face titlu de glorie dintr-un act de vasalitate. Drapelul roşu cu cap de bour, consfinţit recent de Comisa de Heraldică, printr-o decizie cel puţin controversată, conform istoricilor, reprezintă, de fapt, semnul de vasalitate, arătat pe vremuri de Ştefan cel Mare regelui Poloniei Vladislav Jagello. Şi, cum arată documentele istorice, nu era doar roşu, culoare îndrăgită de socialişti.

Pentru a înțelege logica acestei decizii, portalul Deschide.MD a apelat la istorici din R. Moldova, aleși și dintre cei care nu susțin inițiativa venită din birourile prezidențiale, dar și la unul dintre inițiatorii proiectului.

Am discutat cu Vlad Mischevca, membru vechi al Comisiei de Heraldică, el dând unul din cele două voturi de respingere a proiectului.

„Am votat împotriva acestui proiect din demnitate, chiar dacă știu că voi putea pierde mai multe pe viitor”, ne-a spus Vlad Mischevca.

Istoricul ne-a oferit mai multe detalii privind motivele pentru care nu a susținut proiectul lui Dodon: 

„În primul rând, drapelul roșu cu cap de bour nu este unul istoric, care să fi rămas fizic de-a lungul timpului”, a specificat Vlad Mischevca, care a mai exprimat o nedumerire.

„Da, capul de bour a existat ca simbol al Moldovei medievale, dar actualul drapel propus are tocmai culoarea roșie și forma în care a fost prezentat? Noi nu știm cum a arătat în realitate, actualul drapel prezentat spre aprobare fiind o reconstrucție făcută după niște descrieri. De-a lungul timpului au existat astfel de drapele și de alte culori – albastră, de exemplu – și cu alte forme – triunghiulare, dreptunghice, etc”, a precizat istoricul care a arată că Moldova a avut multe alte drapele de a căror autenticitate nu se îndoiește nimeni, deci sunt cu mult mai mult îndreptățite să fie numite ca „istorice”.

Mai mult decât atât, acest drapel este un simbol al închinării moldovenilor. În anul 1485, la Colomeea, steagul cu cap de bour a fost închinat de Ștefan cel Mare, domnitorul moldovean depunând omagiu de vasalitate regelui Vladislav Jagello, iar istoricul Vlad Mischevca a accentuat faptul că, la dorința președintelui Dodon, steagul „istoric” al R. Moldova va fi unul trecut prin umilința închinării.

Pentru a-și susține punctul de vedere, am apelat și la Corneliu Popovici, unul dintre susținătorii înfocați ai proiectului. El susţine că acest drapel este „posibil de reconstruit”, fără a ne specifica însă motivul pentru care a fost ales un drapel „reconstruit” și nicidecum unul care există fizic în reprezentările istorice, asupra căruia suntem siguri.

La întrebarea privind forma drapelului, Corneliu Popovici a reconfirmat ceea ce știam și noi și anume că „drapelul a fost de mai multe forme”, dar nu a precizat de ce a fost aleasă tocmai forma în care a fost prezentată ca propunere pentru drapel istoric de stat.

Referitor la culoare, Corneliu Popovici a precizat că nu există „niciun dubiu asupra faptului că roșu era culoarea acelui drapel”. Aici, Corneliu Popovici ori minte, ori dovedește că nu cunoaște deloc sursele istorice care arată drapelul cu capul de bour și în alte culori. De exemplu, într-o gravură a timpului care prezenta Bătălia de la Baia din anul 1467, ne este prezentat steagul de culoare albastră. Sursa: tiparituriromanesti.wordpress.com

Mai mult decât atât, Steagul Țării Moldovei apare descris în lucrarea „Sarmatiae Europeae Descriptio” a lui Alessandro Guagnini (Cracovia, 1578): „Palatinatus Walachiae vexillum capite bisontis inter corna stella... in campo coelestino” (folio 48), deci un cap de bizon cu stea între coarne, în câmp azuriu. Deci azuriu, nu roșu. Sursa; http://www.dbc.wroc.pl.

Înțelegem deci că singurul motiv pentru care a fost aleasă culoarea roșie este acela că și drapelele PSRM se identifică cu roșul.

Reporterii Deschide.MD au abordat și problema spinoasă a faptului că acest drapel, printre altele, a fost un simbol al vasalității lui Ștefan cel Mare, implicit al Moldovei, față de regele Poloniei, la Colomeea. Răspunsul inițial al lui Corneliu Popovici a fost că „nu este așa, aceasta fiind o interpretare a unor diletanți”.

Noi avem pregătită pentru cititori o radiografie a evenimentului de la Colomeea, radiografie care aparține lui Tudor Radu Tiron, unul dintre cei mai importanți heraldiști din România. În volumul "Ştefan cel Mare şi Sfânt. Portret în istorie", apărut in 2003, la Manastirea Putna, la paginile 439-457, Tudor Radu Tiron dovedește pe baza documentelor vremii că închinarea de la Colomeea a lui Ștefan cel Mare chiar a existat. Ca să nu mai existe niciun dubiu, vă prezentăm același eveniment al unui alt mare istoric,  V. Eskenasy, numită „The Feudal Ceremony of Colomeea/Kołomyja (September 12th ). Aceștia sunt „diletanții” despre care vorbește Corneliu Popovici.

ppÎnțelegem clar că, în calitate de vasal al Moscovei, Igor Dodon vrea ca acest drapel, pe care Ștefan cel Mare l-a închinat în semn de vasalitate, să fie reprezentativ pentru R. Moldova. Iar președintele indică clar și data pe care a ales-o ca fiind reprezentativă pentru statalitatea R. Moldova: 12 septembrie 1485, ziua în care Ștefan cel Mare și-a găsit suzeran.

Revenind la discuția cu Corneliu Popovici, noi eram pregătiți să îi dovedim că nu cunoaște istoria, iar la insistența noastră că nu este demn ca drapel de stat să fie unul care a constituit și un semn de vasalitate , consilierul lui Dodon a dat un răspuns stupefiant: „Și ce dacă? Dar asta e document istoric. Pentru mine e principial să pot reconstrui drapelul țării mele ( nota.red - „să pot reconstrui drapelul”, nicidecum „să pot da continuitatea istorică drapelului”)” a spus Corneliu Popovici, care a continuat la fel de stupefiant: „Aceasta este o chestie secundară”.

ppAmintim că Dodon a spus că una din inițiativele legislative pe care le are în vedere prevede ca drapelul roșu cu cap de bour să fie recunoscut și arborat obligatoriu de către toate instituțiile publice.