„Rușii din Moldova au suferit rușinea de a fi numiți minoritate națională”, scria referindu-se la evenimentele din anii 1990-1991 Anatoli Cerniaiev, consilierul de politică externă al lui Mihail Gorbaciov. Aceasta este fraza cheie pentru înțelegerea dezbaterilor identitare din Republica Moldova care au ajuns de ceva vreme la concluzia că este nevoie să fie edificată o ”națiune civică moldovenească”.

Studiul LARICS.RO începe prin a aminti că ideea națiunii civice moldovenești a fost lansată și justificată în spațiul public în anul 2012 prin intermediul studiului „Integrarea grupurilor etnice și consolidarea națiunii civice în Republica Moldova”, publicat de Institutul de Politici Publice de la Chișinău (IPP) cu sprijinul financiar al Ambasadei Olandei.

La numai 5 ani, în 2017, ideea națiunii civice moldovenești a revenit.

Studiul „Consolidarea coeziunii sociale și a unei identităţi comune în Republica Moldova. Probleme cheie și recomandări practice” a fost publicat în decembrie 2017, fiind sprijinit de Ministerul de Externe al Germaniei. Autorii sunt Iulian Groza, Director Executiv, Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE); Prof. Dr. Mathias Jopp, Director, Institut für Europäische Politik (IEP), Berlin; Vadim Pistrinciuc, deputat, Membru al Consiliului Institutului pentru Studii Strategice; Andrei Popov, Președinte, Institutul pentru Iniţiative Strategice (IPIS), Vladislav Kulminski (IPIS), Adrian Popescu (IPIS); Iulian Rusu (IPRE).

În studiul amintit aici este subliniat caracterul multietnic al și subliniază în repetate rânduri faptul că de-a lungul istoriei etniile din actuala Republică Moldova au conviețuit în mod pașnic. De asemenea se încearcă acreditarea ideii că limba rusă trebuie menținută ca limbă de comunicare interetnică, în defavoarea limbii materne a majorității populației. Argumentația continuă cu ideea conform căreia adoptarea identității românești a fost de natură să producă o ruptură între cetățenii Republicii Moldova după destrămarea Uniunii Sovietice, ruptură care a generat la rândul ei conflictele ce au culminat cu separatismul transnistrean. Soluția pentru această fractură? Renunțarea la identifcarea etnică și adoptarea unei identități civice.

Erorile fundamentale ale proiectului națiunii civice

Ideea impunerii unei națiuni civice în Republica Moldova nu este altceva decât ascunderea gunoiului sub preș. 

Proiectul națiunii civice la Chișinău nu face decât să redenumească națiunea sovietică, păstrând în același timp principalele caracteristici: limba rusă drept limbă de comunicare interetnică, confuzia identitară etnică român/ moldovean. Dacă în perioada sovietică acest lucru era făcut sub amenințarea structurilor de partid și de stat, acum amenințarea este separatismul transnistrean și păstrarea liniștii sociale – o formă de șantaj.

De ce ar trebui să se renunțe la identitatea românească?

După 200 de ani de confruntări ale proiectelor identitare între Prut și Nistru rămâne întrebarea: prin ce sunt mai valide proiectele identitare imperiale față de cel românesc? De ce proiectul identitar românesc ar trebui pur și simplu să se retragă din această regiune, câtă vreme există suficienți purtători ai identității etnice românești?

Iar această întrebare ne duce către recensămintele realizate la Chișinău după dispariția Uniunii Sovietice. Ambele recensăminte – din 2004 și 2014 – au fost contestate, au existat acuzații valide privind falsificarea și manipularea datelor. Și totuși cifrele acestor recensăminte continuă să fundamenteze propunerile de politici publice. La scară istorică recensămintele din actuala Republică Moldova indică tendința ca în perioadele imperiale să crească numărul coloniștilor, în prezent ajungându-se la cel mai mare grad de omogenitate etnică din istoria regiunii. Teza ”poporului moldovenesc plurietnic” pur și simplu nu mai este susținută de statistici, chiar și de cele manipulate.

Purificarea etnică dintre Prut și Nistru

Susținătorii ”identității civice moldovenești” promovează ideea falsă a ”conviețuirii pașnice a etniilor din Republica Moldova”. Un neadevăr flagrant, din 1812 până la dispariția Uniunii Sovietice istoria regiunii a fost una a purificării etnice și a discriminării constante a românilor.

 ”Conviețuirea pașnică” a etniilor din Republica Moldova este un mit, în realitate avem o lungă istorie a purificării etnice instrumentată de puterea imperială de la Moscova.

Proiectul națiunii civice moldovenești este în realitate unul destinat politicii curente și are în vedere spargerea blocului de votanți pro-europeni care se definesc drept români. Mascarea discuției identitare din Republica Moldova sub voalul națiunii civice este însă imposibilă în condițiile în care președintele Igor Dodon își menține poziția de principal promotor al identității moldovenești – ceea ce automat declanșează mecanismele de manifestare publică a identității românești la Chișinău.

Proiectul națiunii civice moldovenești amintește de națiunea sovietică, lipsită de etnie, istorie și origini – și la fel de ineficientă și casantă în momentul confruntării reale cu identitatea etnică. Este o iluzie ideea că sub voalul națiunii civice ar putea fi coagulate voturile minorităților naționale din Republica Moldova – conform recensământului defectuos din anul 2014 procentul minorităților naționale este de 15%, bazinul electoral care poate asigura o victorie în alegeri este în altă parte.

Întreg materialul îl puteți citi pe LARICS.RO.

ppAmintim că o anchetă Zeppelin a scos la lumină dovezi care atestă colaborarea între Rusia lui Putin și Germania europeană, colaborare al cărui numitor comun este românofobul Mark Tkaciuk.