Șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a vorbit în premieră despre colaborarea cu reprezentanții companiei Kroll contractați de autoritățile R.Moldova să recupereze „miliardul” furat. El a declarat la emisiunea „Moldova in Direct” că cei de la Kroll întâlnesc dificultăți pe câteva dimensiuni care sunt compensate de acțiunile procurorilor anticorupție. Cele mai multe obstacole țin de stabilirea persoanelor care stau în spatele companiilor implicate în frauda bancară. Ori Kroll este specializată în urmărirea tranzacțiilor financiare, nu și în acțiunile de urmărire penală care ar ajuta la identificarea beneficiarilor finali. Unirea eforturilor, spune Viorel Morari, a fost posbilă urmare a unei ședințe de lucru convocată la insistența lui încă la finele anului 2016.

Pornind de la faptul că „frauda bancară” a fost una dintre cele patru priorități (1.investigarea fenomenului corupțional, 2. combaterea corupției la nivel înalt, 3. cazul Laundromat, și 4. frauda bancară) pe care și le-a stabilit Morari atunci când a câștigat concursul pentru funcția de procuror-șef anticorupție, sursa citată a declarat că la finele anului 2016 a insistat asupra unei ședințe comune cu cei de la Kroll. La  acea ședință s-au discutat dificultățile pe care le întâlnește Kroll și posibilitățile PA pentru compensarea lor astfel încât tabloul acțiunilor pentru recupererea banilor să fie unul complet.

„Cei de la Kroll întâmpină anumite dificultăți de a investiga cine stă în spatele anumitor companii fiindcă ei pot vedea doar tranzacția financiară. De asemenea, au deficiențe la identificarea fluxului financiar propriu-zis. Vă explic printr-un exemplu, de ce:

Ex: Să admitem că într-un pahar cu apă s-ar mai turna niște apă dintr-o butelie. Paharul are și niște găuri prin care curg volume diferite de apă. Într-o astfel de situație, Kroll nu poate afla câtă apă s-a turnat din butelie, nici măcar dacă calculează apa care a ieșit prin găuri, deoarece în pahar deja era apă. Apa turnată din butelie, în exemplu dat, ar reprezenta sumele de bani transferate din R.Moldova pe conturi din bănci străine.

Prin furnizarea informației pe care noi o aveam, la acea ședință, am dorit unirea eforturilor și obținerea tabloului real al fapte infracționale. Compania Kroll a prezentat o strategie de recuperare care se referă la măsurile pe care ei le pot întreprinde pentru a recupera”, a  explicat Morari precizând că vorbește în premieră despre cele discutate cu Kroll. 

În continuare el a spus că instituția pe care o conduce completează investigațiile Kroll cu solicitarea informațiilor prin comisii rogatorii, solicitarea ajutorului autoritățior din statele în care au plecat banii și ulterior recuperarea propriu-zisă prin intermediul instanțelor de judecată. 

--- Morari a spus că Raportul Kroll-2 încă nu a fost prezentat autorităților R.Moldova. „Ceea ce s-a difuzat în spațiul public este o sintează a acestui raport”. Însă, el a făcut trimitere la afirmațiile făcute de Ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, potrivit căruia „obiectivele prioritare în dosarul furtului miliardului trebuie să fie descoperirea și pedepsirea vinovaților, precum și recuperarea banilor, dar nu publicarea sau nepublicarea raportului Kroll2, așa cum așteaptă multă lume și, în special, presa”.