Partea a doua a filmului Istoria Moldova nu se abate de la drumul început cu prima parte. Dacă debutul documentarului a stârnit controverse prin faptul că au fost folosite imagini în care apar copii fără a fi cerut acordul părinților și s-a dovedit că au fost filmate în orașul transilvănean Alba-Iulia, cea de a doua parte se caracterizează printr-o întreagă serie de falsuri și manipulări.

Lista cu falsuri apare încă din minutul 5 al părții a doua, atunci când se spune că balada Miorița face parte din „creația populară orală moldovenească”, asta deși nimeni încă nu a reușit să precizeze cu exactitate rădăcinile acesteia și apare în câteva sute de variante în toate teritoriile locuite de români.

Mai mult decât atât, în documentar nu se spune că cel care a prelucrat Miorița în Moldova este Vasile Alecsandri, poet moldovean care, în mai 1848, a scris „Hora Ardealului”. Peste câțiva ani, poezia avea să fie modificată, devenind „Hora Unirii”. De asemenea, Vasile Alecsandri a fost un unionist entuziast, dar și un pragmatic luptător pentru unirea țărilor române. A avut contribuții importante la înfăptuirea Unirii de la 1859, precum și la consolidarea sa, devenind .membru fondator al Academiei Române. Dar autorii nu se opresc aici cu falsurile despre Miorița. La minutul 5:23, pentru a ilustra faptul că încă din cele mai vechi timpuri moldovenii nu se înțelegeau cu cei aflați pe alte teritorii locuite de români, ni se spune că „balada relatează despre relația complicată cu popoarele vecine, moldovenii, ungurii și vrâncenii”. Ori, de-a lungul timpurilor, nu a existat niciodată un popor numit „vrâncean”.

Următorul fals care nu ține doar de istorie, ci și de geografia Moldovei, este cel al amplasării Cetății Șcheia, care, în harta de la minutul 13:58 ne este prezentată ca fiind așezată între Neamț și Roman, pe când, de fapt și azi ruinele cetății se pot vedea lângă Suceava.       

Evident, un amplu spațiu este acordat domniei lui Ștefan cel Mare. Amatorismul realizatorilor iese în evidență în minutul 24:46, atunci când apare un Ștefan cel Mare fără alai, cărându-și singur steagul, călare pe un câmp unde există culturi de porumb ( plantă care, în Moldova, a fost atestată prima dată în timpul domniei lui Constantin Duca (1693-1695), iar pe fundal apar stâlpi de electricitate.

Un alt fals istoric este cel de la minutul 25:15, unde apare un așa numit steag al flotei lui Ștefan cel Mare. În relevarea falsului, am fost

ajutați de Vlad Mischevca, doctor în istorie, fost președinte al Comisiei Naționale Heraldice din R. Moldova. Dânsul ne-a precizat că Stefan cel Mare dispunea de o flotă maritimă, dar aici avem un pavilion moldovenesc de la mijlocul secolului al 19, prezent și în albumul de drapele al francezului Legras, editat la 1861.

Un alt fals, de data asta prin omisiune, ne este prezentat la minutul 36 al filmului, atunci când este arătată pravila lui Vasile Lupu. Prezentarea este una corectă, doar că nu se pomenește deloc numele pravilei care, așa cum o găsim în traducere pe siteul tipărituri românești, este „Carte românească de învățătură de la pravile împărătești”

Seria falsurilor istorice continuă în momentul în care este prezentată bătălia de la Cahul din 1770, parte a războiului ruso-turc din perioada 1768 – 1774. Conform celor precizate pentru Deschide.MD  de istoricul Vlad Mischevca, uniformele

celor apăruți în documentar sunt cele din filmele artistice despre războaiele ruso-turce din a doua jumătate a secolului al 19.

Dar falsurile nu sunt doar cele de imagine și relatare, ci apar și în felul în care au fost montate declarațiile istoricilor. Contactat de Deschide.MD, istoricul Emil Dragnev, care apare în minutul 19:50 al filmului, ne-a precizat că a fost contactat de realizatori pentru a se expune pe unele probleme din epoca lui Ștefan cel Mare, pentru o serie de emisiuni privind istoria Moldovei.

Istoricul Dragnev a răspuns la câteva întrebări privind ideea imperială în Moldova lui Ștefan cel Mare, inclusiv a oferit câteva lămuriri necesare despre ideea imperială bizantină. Realizatorii filmului au introdus exact acest ultim pasaj din discurs în contextul unor aserțiuni despre ideea imperială în Moldova acelor timpuri, inventând o competiție dintre Moldova și Moscova privind moștenirea imperială romano-bizantină și plasând-o în legătură cu ideea despre „a Treia Romă”, care de fapt, în Moldova nu s-a vehiculat niciodată, și de altfel, nici la Moscova pe acele timpuri ea încă nu a fost nici concepută și nici formulată, ne-a precizat Emil Dragnev.

Amintim că și prima parte a filmului „Istoria Moldovei” a generat controverse, în documentar fiind plasate imagini cu copii fără a fi cerută încunviințarea părinților, imagini în care apar persoane care nu și-au dat acordul pentru a face parte dintr-un documentar cu tentă politică și propagandistică,  filmat în Alba Iulia, capitala românească a Unirii de la 1918.