Poliția de Frontieră a atacat în judecată un fost colaborator care a preferat să activeze în cadrul Armatei Naționale. Este cazul unui locotenent major care, pe parcursul a trei ani, a activat în cadrul sectorului poliției de frontieră „Balatina” a Direcției regionale Costești, iar la începutul anului 2016 a decis să se transfere la Batalionul 22 de menținere a păcii.

Reprezentanții Poliției de Frontieră (DPF) au invocat faptul că ofițerul nu a îndeplinit serviciul obligatoriu de 5 ani în cadrul instituției după absolvirea Academiei Militare a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”. Din aceste considerente, organul de frontieră a stabilit obligațiunea ofițerului de a restitui cheltuielile aferente pregătirii sale în mărime de 67,4 mii lei.

Pretențiile Poliției de Frontieră (subordonată Ministerului Afacerilor Interne) sunt bazate pe faptul că ofițerul, după absolvirea instituției de învățământ în anul 2012, urma să activeze în cadrul Serviciului de Graniceri (predecesorul DPF, parte componentă a Forțelor Armate până în anul 2012), din acest motiv acei 5 ani de serviciu obligatoriu urmau să fie îndeplinite anume în cadrul organului de frontieră.

Prin hotărârea Judecătoriei Glodeni din 3 noiembrie 2016, acțiunea Poliției de Frontieră a fost admisă, fiind încasat suma de 67 428 lei, cheltuieli suportate pentru instruire și suma de 150 lei, cheltuieli de judecată pentru publicarea citației. Ulterior, la data de 2 martie 2017, Curtea de Apel Bălți a menținut hotărârea primei instanțe.

Ofițerul a contestat decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că a fost emisă cu încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept material. Potrivit locotenentului major, acesta nu a plecat din sistem și, după ce a demisionat din cadrul Departamentului Poliției de Frontieră, peste patru luni, a fost angajat în funcția de comandant al Plutonului nr.2 Infanterie din cadrul Batalionului 22 de menținere a păcii. În apărarea ofițerului a venit și Ministerul Apărării, care a confirmat faptul că acesta continuă să îndeplinească serviciul militar prin contract în cadrul Forțelor Armate.

Examinând cauza, Curtea Supremă de Justiție a constatat că concluziile primei instanțe și instanței de apel sunt greșite. Potrivit magistraților, ofițerul (în anul 2008) şi-a asumat obligaţiunea să îndeplinească serviciul militar prin contract în Forţele Armate ale Republicii Moldova pe un termen de nouă ani (4 ani de studii și 5 ani în calitate de angajat al instituției).

CSJ a menționat că odată cu reformarea Serviciului de Grăniceri și crearea Poliției de Frontieră în anul 2012, instituția a încetat să fie parte componentă a Forțelor Armate. În acest context, pretențiile Poliției de Frontieră privind încasarea cheltuielilor pentru instruire sunt lipsite de temei.

Mai mult ca atât, susțin magistrații, nu poate constitui temei de încasare a cheltuielilor pentru instruirea ofițerului nici faptul că de la 30 septembrie 2015 şi până la 02 februarie 2016, acesta nu a activat în serviciul militar, or, condiţia de continuare a serviciului militar prin contract în cadrul Forţelor Armate, este respectată.

În acest context, Curtea Supremă de Justiție a dispus casarea deciziei Curții de Apel Bălți și hotărârii Judecătoriei Glodeni. Decizia este irevocabilă.