Ofițerii Serviciului de Informație și Securitate vor putea deține cetățenie dublă. Un proiect de lege în acest sens a fost elaborat de Ministerul Justiției și urmează să fie dezbătut în cadrul ședinței din 2 august a Guvernului.

Documentul prevede excluderea din Legea privind Serviciul de Informații și Securitate a prevederilor conform cărora „pe perioada activității în SIS colaboratorii nu pot deține cetățenia altor state”. Totodată, din Legea privind statutul ofițerului de informații și securitate se exclud următoarele prevederi: „eliberarea din serviciu a ofițerului de informații se efectuează în caz de dobândire a cetățeniei unui alt stat” și „în funcția de ofițer de informații poate fi angajată persoana care nu deține cetățenia unui alt stat”.

În Nota informativă a proiectului de lege se menționează că anterior Curtea Constituțională a hotărât că statutul de cetățean permite persoanei de a fi titular tuturor drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale consfințite de Constituție și legislația în vigoare.

Amintim că la mijlocul lunii iulie Parlamentul a votat eliminarea restricțiilor de a deține dubla cetățenie pentru militarii din serviciul militar prin contract după ce la sfârșitul lunii ianuarie 2017 Curtea Constituțională a decis că prevederile legale care interzic multipla cetățenie pentru militarii prin contract, este neconstituțională.

----Autorul sesizării, avocatul poporului, Mihail Cotorobai, a menționat atunci în adresarea către Înaltă Curte că această lege nu respectă dreptul la egalitate al militarilor angajați prin contract, în comparație cu cel al altor funcții publice. Ca motiv al acestei adresări către Curte, autorul a indicat faptul că tinerii cu multiplă cetățenie nu beneficiază nici dreptul să facă studii la Academia Militară „Alexandru cel Bun". 

Curtea a statuat că jurământul militar, dat față de Republica Moldova, reprezintă asumarea responsabilității pentru respectarea legilor și regulamentelor militare, iar încălcarea îndatoririi constituționale și legale atrage după sine răspunderea juridică. Astfel, militarul poate fi tras la răspundere pentru trădare de patrie, divulgarea secretului de stat, predarea de bună voie în prizonierat, părăsirea samavolnică a câmpului de luptă sau refuzul de a acţiona cu arma.