Familia Olesei Donică, o tânără de 27 de ani, este una dintre multele de la Coşerniţa, Criuleni, care plăteşte lunar sute de lei particularilor, cu tractoare sau automobile, pentru a-i evacua deşeurile menajere. „Ne uităm pe site-urile de anunțuri și ne înțelegem. Plătim și câte 400 de lei pentru a scăpa de gunoi. Primăria ne-a promis că o să plătim câte 25 de lei pe lună și că va face să ni se ia gunoiul de acasă. N-am bucurat tare, suntem de acord, cu ambele mâini chiar, dar, din păcate, nimic nu se mai aude despre acest proiect”, a declarat tânăra pentru buletinul informativ Bugete fără secrete – un proiect al IDIS Viitorul.

La Criuleni, milioane de euro aşteaptă atenţia autorităţilor

Satul Coșenița este una dintre localitățile raionului Criuleni, care, alături de Boșcana și Hrușova, urma să-și îmbunătățească serviciile de colectare și sortare a deșeurilor, în cadrul unui proiect european de cooperare transfrontalieră R. Moldova-România-Ucraina, numit CBCRurWaste. Acestor localități din R. Moldova le-au fost acordate două milioane de euro, iar gestionar al banilor și responsabil de implementarea proiectului a fost desemnat Consiliul raional Criuleni. Construcţia platformelor de colectare a deșeurilor în fiecare dintre aceste sate urma să fie gata încă în 2014, iar amenajarea unei staţii de sortare secundară a deşeurilor, precum și procurarea de utilaj – până în 2018. „Nu s-a schimbat încă nimic. O întreprindere municipală – creată la Criuleni – trebuia să presteze servicii. Deocamdată așteptăm. Proiectul s-a închis, toți sunt închiși”, a declarat pentru Bugete fără secrete [buletin informativ; un proiect al IDIS Viitorul – nota red.] Alexei Cibotar, primarul de Coșernița.

Un preşedinte care a pus bir pe banii europeni

În luna aprilie curent, ofițerii anticorupție i-au reținut pe fostul președinte al raionului Criuleni, Vitalie Rotaru, și pe cel care i-a succedat în funcție, Iurie Andriuță. Rotaru este bănuit că a pretins 1 700 000 de lei de la câţiva agenţi economici, implicaţi în executarea acestui proiect european. Fostul preşedinte al raionului Criuleni ar fi şantajat oamenii de afaceri pentru a-i determina să-i finanțeze mai multe afaceri personale. Uzând de funcție, ar fi creat impedimente firmelor implicate în executarea proiectului, stopând procesul de eliberare a autorizaţiei pentru construcţia gropii de gunoi din satul Hruşova, Criuleni, refuzând alocarea co-finanţării obligatorii din sursele bugetului raional, impusă de donator. De asemenea, Rotaru ameninţa că nu va crea întreprinderea de salubritate, că nu va aloca sursele necesare ce asigură durabilitatea proiectului etc., lucruri confirmate în fața anchetatorilor de către agenții economici șantajați. Atunci când a fost reținut în apartamentul său din Chișinău, Vitalie Rotaru a vrut să se arunce pe geam de la etajul al șaselea.

O întreprindere municipală, condusă, „echidistant”, de fiul preşedintelui

Oamenii legii îi impută lui Iurie Andriuță – care a preluat funcţia lui Rotaru – că a favorizat unii agenți economici și a trucat licitațiile organizate în cadrul acestui proiect transfrontalier. În primăvara anului 2015, Consiliul raional Criuleni a fondat Întreprinderea Municipală „Edilitate Criuleni”, drept parte a proiectului CBCRurWaste, mrenită să gestioneze procesul de colectare, sortare şi presare a deşeurilor solide din raion. Însă, după ce a fost desemnată câştigătoare a licitaţiei de achiziţionare a serviciilor de reparaţie, „Edilitate Criuleni” a încheiat un contract de subantrepriză cu compania ,,Crioleal-Com” SRL, specializată în lucrări de construcții. Potrivit datelor oficiale, această firmă este administrată în prezent de fiul lui Andriuță, Stanislav, iar anterior a fost condusă de președintele raionului Criuleni, personal.. „Eu discutam direct cu domnul Andriuță la acest subiect. Trebuiau să fie construite platforme de colectare a deșeurilor: câte una la zece gospodării. Gunoiul urma să fie colectat în fiecare zi de luni și joi a săptămânii, iar oamenii trebuiau să achite câte 25 de lei de gospodărie. Dacă era vorba de o băbuță singură, se discuta despre reducerea acestei plăți la 10 – 15 lei. Toți oamenii erau de acord. Construcția depozitului de la Hruşova – unde urmau a fi presate deșeurile – a început încă în 2012, dar nu e încheiată nici până astăzi. S-au pierdut banii. S-a pus sechestru pe mașini. Au reușit să cumpere doar tomberoanele, ni le-au adus și le ținem într-un depozit”, continuă primarul de Coșernița, sat cu peste 1 500 de locuitori.

O gunoişte încăpăţânată, care nu se lasă dusă din coasta omului

Acesta regretă că și-a pus speranțele în acest proiect și a pierdut un contract cu un antreprenor care voia să strângă gunoiul oamenilor din sat. Acum, primarul luptă cum poate cu gunoiștile neautorizate din sat. „Vin și varsă gunoiul cui nu îi este lene, inclusiv de la vilele dinspre Boșcana. De vreo trei ori pe an am nivelat gunoiștea cu tractorul, am vrut s-o mutăm, dar nu ne permit cei de la Ecologie. Știți, noi nu avem deloc cultură în țară”, se plânge alesul local, constrâns și de bariere administrative să ia măsuri în acest sens. Gunoiștea din Coșernița este situată la vreo 200 de metri de casele oamenilor și, mereu, cineva îi dă foc, ceea ce prezintă un pericol real pentru sănătatea și siguranța locuitorilor. Primărița din Boșcana, Svetlana Racul, a găsit o soluție pentru a rezolva problema gunoiștilor din sat. Familiile doritoare au încheiat un contract, începând cu anul 2014, cu o firmă care vine și le ia gunoiul de acasă o dată pe săptămână, contra unei plăți de 30 de lei pe lună. Deșeurile sunt duse departe de sat, pe un teren de 16 hectare, spre Vadul lui Vodă. Totuși, spune Svetlana Racul, doar 350 de familii din sat au apelat la serviciile acestei firme (a treia parte din numărul gospodăriilor din sat). În plus, nu se știe cât va mai accepta agentul economic să lucreze la Boșcana.

Sursa: IDIS Viitorul