Membrii titulari și membrii corespondenți ai Academiei de Științe a Moldovei (AȘM) au venit cu o reacție vizavi de inițiativa Ministerului Educației și Cercetării (MEC) cu privire la reforma învățământului superior și a cercetării. Întruniți în Sesiunea a III-a din 1 iulie 2022, membri titulari și membrii corespondenți ai Academiei, alături de membrii de onoare ai AȘM și Consiliul Directorilor Institutelor de Cercetare, au abordat inițiativa Ministerului cu privire la reformă și au luat cunoștință de proiectul Hotărârii de Guvern privind reorganizarea prin fuziune (absorbție) a unor instituții din domeniile educației, cercetării și inovării. Adunarea Generală a membrilor Academiei susține că până în prezent opinia AȘM nu a fost solicitată în mod oficial.

În cadrul sesiunii din 1 iulie, Adunarea Generală (AG) a AȘM a aprobat o hotărâre în care menționează că „apreciază înalt eforturile susținute ale Guvernului Republicii Moldova în contextul depășirii crizei economice, energetice, a celei umanitare”, însă „își exprimă regretul și îngrijorarea cu referire la inițiativa MEC cu privire la reforma cercetării și a învățământului superior”.

Membrii AȘM consideră că, „conceptul reformei, anunțat de MEC, a fost elaborat fără transparență, opiniile experților și ale evaluatorilor naționali, precum și ale celor externi (dacă acestea au existat), nu au fost aduse la cunoștința comunității academice și nu au fost supuse dezbaterilor publice”.

Totodată, Academia susține că „acest exercițiu de reformă, anunțat de MEC, este neargumentat din punct de vedere științific, tehnologic, economic” și că „proiectul propus este lipsit de viziune complexă asupra dezvoltării ulterioare a cercetării științifice în Republica Moldova și mecanismelor concrete de implementare”.

Membrii Academiei au mai depistat neclarități în „modul în care vor fi consolidate legăturile între instruire şi cercetare în urma transferului la universităţi al institutelor de cercetare, care va fi statutul institutelor, al cercetătorilor și personalului auxiliar care deservește procesele de cercetare”, dar și accentuează faptul că „nu sunt argumentate „beneficiile” pentru cercetători, întrucât prezența unui «loc stabil de muncă, care nu va depinde doar de proiectele câștigate sau realizate» poate fi asigurată și în cadrul institutelor de cercetare fortificate, al unor institute naționale”. 

Academicienii mai consideră că unul din beneficiile pentru cercetători anunțat de Ministerul Educației ce ține de șansele sporite de a accesa fonduri mai mari pentru cercetare, ei fiind parte a unei universități solide, este lipsit de argumente. „Dimpotrivă, odată cu pierderea identității și a personalității juridice ale institutelor, accederea la fonduri și proiecte europene/internaționale devine mai dificilă, noile structuri fuzionate/absorbite de universități fiind lipsite de continuitate, identitate, tradiție în domeniul cercetării și de alte aspecte importante”, este părerea academicienilor.

Totodată, membrii AȘM își exprimă îngrijorarea că realizarea reformei în cauză ar putea conduce la concedieri în masă ale angajaților din domeniile cercetării și inovării.

Academicienii s-au referit și la participarea cercetătorilor „la luarea de decizii cu privire la procesul de studii din universități”, la fel un beneficiu anunțat de MEC. Membrii AȘM consideră că în acest caz „nu s-a stipulat care este statutul institutelor de cercetare, absorbite de universități, și în temeiul cărui statut cercetătorii care nu vor desfășura activitate didactică vor avea posibilitatea, dar și dreptul de a lua decizii. Nu este clar de ce această posibilitate nu poate fi realizată fără pierderea de către institute a statutului de persoană juridică”.

În hotărârea aprobată de AG se regăsește și o adresare a comunității științifice, în contextul obținerii de către Republica Moldova a statutului de țară-candidat pentru aderare la Uniunea Europeană, către Academiile de Științe din spațiul european, precum și conducerii Republicii Moldova, pentru a stopa realizarea acestui gen de reformă, anunțată de MEC. Comunitatea științifică consideră că această reformă „nu va conduce la fortificarea institutelor de cercetare și a învățământului superior, dar dimpotrivă – la diminuarea vizibilității internaționale, cauzată de pierderea personalității juridice a institutelor de cercetare de tip academic, care au fost fondate, începând cu anul 1946”.

În concluzie, Adunarea Generală a membrilor titulari și membrilor corespondenți ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei consideră:

„1) Procesul de reformare a domeniilor de cercetare și inovare prezentat de MEC în proiectul Hotărârii de Guvern din 30 iunie 2022 este necesar de stopat, deoarece o astfel de reformă amplă trebuie bine gândită, argumentată, consultată cu comunitatea științifică și societatea.

2) Este necesară reluarea activității grupului de lucru inter-instituțional, format din specialiști de la ministere, universități, AȘM pentru elaborarea cadrului normativ din domeniile cercetării și inovării, în scopul racordării și modificării prevederilor Codului Educației, Codului cu privire la știință și inovare, altor hotărâri ale Guvernului.

3) Pentru a nu admite pierderea identității institutelor de cercetare, a vizibilității lor internaționale, este imperios necesară păstrarea personalității juridice, a autonomiei decizionale și financiare a institutelor de cercetare.

4) În contextul reformării sistemului de cercetare, este necesară aprobarea și adaptarea experienței statelor vecine, cum ar fi România și Ucraina, unde institutele de cercetare funcționează în cadrul academiilor de științe, oferind condiții optime pentru dezvoltarea științelor fundamentale și aplicative în vederea îndeplinirii comenzilor de stat.

5) Intențiile, propunerile de reformare trebuie să se bazeze pe o evaluare obiectivă și transparentă (cu criterii și indicatori clari), pe o argumentare convingătoare şi doar în urma discuțiilor publice atât în cadrul colectivelor vizate, cât și la nivel de întreaga comunitate științifică”.

Amintim că, Ministerul Educației și Cercetării a propus comasarea mai multor instituții superioare de învățământ. Potrivit propunerii Ministerului, Universitatea de Stat din Moldova ar urma să fie reorganizată prin absorbția Academiei de Administrare Publică, a Universității de Stat de Educație Fizică și Sport și a mai multor Institute din țară. Universitatea Agrară ar urma să fie absorbită de Universitatea Tehnică. Academia de Studii Economice ar urma să fie reorganizată prin absorbția Institutului Național de Cercetări Economice, iar Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” ar urma să fie reorganizată prin absorbția Universității de Stat din Tiraspol și a Universității de Stat „Grigorii Țamblac” din Taraclia.

Ministrul Educației spune că reorganizările sunt necesare pentru a concentra resursele, atât umane cât și financiare, și pentru a crește calitatea studiilor superioare.

Detalii: 

Ministrul Educației, despre comasarea mai multor instituții superioare de învățământ: „Nu este o decizie, este o intenție”

Ministrul Educației, despre reforma învățământului superior: Vom orienta mai mulți bani pentru educație și cercetare, nu pentru administrare

Anatolie Topală despre comasarea universităților: ne dorim universități mari și puternice!