31 March, 2017

Raport UE // Care sunt „restanțele” R. Moldova la implementarea Acordului de Asociere

Raport UE // Care sunt „restanțele” R. Moldova la implementarea Acordului de Asociere
FOTO: Jorisvo
Raportul comun al Comisiei Europene și Serviciului European de Acțiune Externă, publicat acum două zile, apreciază că Republica Moldova a adoptat o serie de reforme pentru implementarea programului de asociere. Însă, sunt semnalate și „temele nefăcute” de Chișinău, în special pentru îmbunătățirea statului de drept și a mediului de afaceri.

Raportul comun analizează evoluția implementării programului de asociere începând din noiembrie 2014, fiind publicat în perspectiva Consiliului de asociere UE-Republica Moldova, care va avea loc la 31 martie 2017.

Potrivit raportului, Moldova a adoptat o serie de reforme menite să restaureze independența sistemului judiciar și să lupte împotriva corupției, să eficientizeze administrația publică, să restabilească echilibrul macroeconomic și să apropie legislația națională în domeniul energiei electrice și a gazelor naturale de legislația Uniunii Europene și să ducă la atingerea altor obiective importante ale Acordului de asociere UE-Republica Moldova, care a intrat integral în vigoare la 1 iulie 2016.

Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru consolidarea democrației și a statului de drept. Trebuie acordată mai multă atenție respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale, domeniu în care nu se înregistrează destule progrese, în parte din cauza unor deficiențe ale sistemului judiciar. Ingerința politică observată în sistemul judiciar și în funcționarea autorităților responsabile cu aplicarea legii este o piedică sistemică în calea dezvoltării sociale și economice. Sunt necesare investigații suplimentare pentru a-i aduce în fața justiției pe cei care se fac vinovați de frauda bancară. Mediul de afaceri și de investiții este în continuare afectat de corupția la scară largă și de lipsa unor politici consecvente. În plus, faptul că interesele economice se concentrează acum în mâinile unui număr mai mic de persoane generează riscul ca politicile publice să fie influențate de aceste persoane.

Democrație, drepturile omului și buna guvernare

Potrivit raportului, sunt necesare eforturi suplimentare pentru consolidarea democrației și a statului de drept.

Comisia Europeană notează faptul că nu toate recomandările OSCDE/ODIHR și a Consiliului Europei au fost abordate în Codul electoral, modificat în Aprilie 2015. Iar în cadrul alegerilor prezidențiale din 2016 au existat deficiențe în finanțarea campaniei electorale, utilizarea resurselor administrative și mediatizarea acesteia.

Potrivit raportului, peisajul mediatic rămâne a fi unul „polarizat” şi marcat de o concentrație a instituțiilor media şi o monopolizare a pieței publicitare. Astfel, se subliniază că un nou Cod al Audiovizualului trebuie adoptat, invocând și faptul că în ultimii doi ani, Moldova a coborât de la poziția 56 în 2014 la locul 76 în 2016, în indexul global al libertății presei realizat de Reporterii fără frontiere.

De asemenea, trebuie acordată mai multă atenție respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale, domeniu în care nu se înregistrează destule progrese, în parte din cauza unor deficiențe ale sistemului judiciar. Ingerința politică observată în sistemul judiciar și în funcționarea autorităților responsabile cu aplicarea legii este o piedică sistemică în calea dezvoltării sociale și economice, se mai arată în document.

În raport se indică că Planul Naţional de Acţiuni în domeniul drepturilor omului (2011-2014) nu a fost implementat integral, iar altul nou încă nu a fost adoptat.

Violența domestică împotriva femeilor și a copiilor rămâne larg răspândită, dar în februarie 2017 R. Moldova a semnat Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice.

Cu toate că Moldova a aprobat Strategia pentru protecţia copilului în 2014, privațiuni de la educație a copiilor și abuzuri împotriva copiilor cu dizabilități în instituții încă persistă. Cu privire la drepturile persoanelor cu handicap, reforma custodiei nici nu a fost abordată.

Consiliul Național pentru Participare a fost inactiv din 2015.

Politica externă și de securitate

Raportul comun detaliază contribuția Republicii Moldova la operațiunile civile și militare ale UE.

Cu referire la problema transnistreană, toate guvernele Moldovei au exprimat public angajamentul față de negocierile privind reglementarea transnistreană în formatul „5 + 2”. În cadrul președinției germane a OSCE, procesul de negocieri a fost reluat în luna iunie 2016.

Angajamentele luate după semnarea Protocolului de la Berlin s-au dovedit a fi dificil de implementat. În noiembrie 2015, Moldova și Ucraina au convenit asupra unui control comun la punctul de trecere internațional Cuciurgan pe teritoriul Ucrainei, ceea ce a preocupat autoritățile de facto transnistrene. Astfel, UE susține o abordare treptată a acordului. Misiunea UE de Asistenţă la Frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM) promovează controlul la frontieră, normele vamale și comerciale și practicile care întrunesc standardele UE și servesc nevoilor celor două țări partenere.

În luna mai 2016, o platformă parlamentară a fost creată pentru consultarea și supravegherea politicii de reintegrare, iar Guvernul a anunțat că intenționează să prezinte „viziunea” oficială a Chișinăului pentru reglementarea transnistreană în 2017.

Libertatea, securitatea și justiția

În legătură cu domeniul justiției, libertății și securității, raportul comun notează că Moldova elaborează o nouă strategie de reformă a sectorului justiției, iar, în paralel extinde perioada de implementare a Strategiei pentru anii 2011–2016.

De asemenea, se spune că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a spori transparența și imparțialitatea în selectarea judecătorilor și procurorilor, garantarea independenței interne și externe a judecătorilor atunci când iau decizii asupra unor cazuri și îmbunătățirea raționamentului în baza căruia sunt emise deciziile Consiliului Superior al Magistraturii.

Principiile de integritate și meritocrația nu sunt întotdeauna respectate. În special, sunt necesare mai multe eforturi pentru a îmbunătăți integritatea tuturor părților interesate din sectorul justiției. Mai mult decât atât, ședințele de judecată deschise și publicarea hotărârilor judecătorești sunt esențiale pentru încrederea publică.

Corupția continuă să fie larg răspândită. Societatea consideră că corupția predomină și în rândul oficialilor de rang înalt. Proiectul legii privind Agenţia recuperarea bunurilor infracţionale este încă discutat la Parlament. Însă, Comisia Europeană evidențiază faptul că modificarea legilor recent aprobate fără consultarea societății civile, poate submina eficiența acestora.

Republica Moldova a formulat un proiect de lege pentru modificarea și completarea legislației privind criminalitatea cibernetică, care așteaptă aprobarea parlamentului. Totodată, Moldova se pregătește să-și alinieze legislația cu Directiva a patra a UE privind spălarea banilor. Cu toate acestea, este necesar un cadru legislativ cuprinzător și o strategie cu dispozițiile de rigoare pentru o implementare efectivă și o urmărire ulterioară a rezultatelor împreună cu resurse sporite pentru autoritățile competente.

Comerț și chestiuni legate de comerț

În ceea ce privește comerțul, raportul subliniază beneficiile pe care colaborarea între UE și Republica Moldova le aduce ambelor părți. UE și-a consolidat poziția de principal partener comercial al Republicii Moldova – 63 % din exporturile țării se realizează către UE, iar 50 % din importurile sale provin din UE.

În 2016, Republica Moldova a făcut eforturi semnificative pentru a se alinia la normele și standardele UE, însă mai există deficiențe la legislația cu privire la sistemul de supraveghere a pieței și siguranței generale a produselor. În același timp, măsurile sanitare și fitosanitare (SPS) impun continuarea reformării acestora. Potrivit raportului, strategia națională privind SPS trebuia să fie aprobată în ianuarie 2017. S-au realizat câțiva pași în vederea grupării tuturor laboratoarelor din cadrul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, cu toate că armonizarea și implementarea legislației naționale rămâne lentă, iar abilitățile de diagnosticare sunt de asemenea slabe.

Progresul Moldovei cu privire la dreptul de stabilire și comerțul cu servicii nu reflectă cerințele pieței. Codul civil, legislația muncii și politicile de imigrare au nevoie de modernizare pentru a asigura condiții eficiente și acceptabile pe piața forței de muncă atât pentru angajatorii, cât și pentru angajații străini.

Serviciile financiare trebuie încă să fie dezvoltate și reglementate coerent. Sectorul de asigurări, la fel, se confruntă cu probleme similare din sectorul bancar. Printre problemele principale se numără guvernarea, transparența acționarilor și poziția financiară a companiilor, ceea ce ar putea afecta mai târziu stabilitatea financiară a țării.

O serie de probleme încă trebuie să fie soluționate cu privire la independența Consiliului Concurenței și reduse obstacolele ce stau în calea concurenței.

Dezvoltarea economică

În ceea ce privește dezvoltarea economiei, sunt necesare investigații suplimentare pentru a-i aduce în fața justiției pe cei care se fac vinovați de frauda bancară. Mediul de afaceri și de investiții este în continuare afectat de corupția pe scară extinsă și de lipsa unor politici consecvente. Totodată, faptul că interesele economice se concentrează acum în mâinile unui număr mai mic de persoane generează riscul ca politicile publice să fie influențate de aceste persoane, atrage atenția Comisia Europeană.

Sectorul public are nevoie de sprijin în dezvoltarea sustenabilă a sectorului agroalimentar, îmbunătățirea datelor statistice și consolidarea capacităților sale analitice.

Pentru creșterea calității producției horticole moldovenești sunt necesare investiții în cercetare, dar, de asemenea, recoltare, post-recoltare și infrastructura de prelucrare, astfel mărind și capacitatea sa de export.

Dezvoltarea regională în Moldova încă rămâne fragmentată. Strategia Națională de Dezvoltare Regională 2016-2020 își propune tranziția  la o abordare multisectorială integrată până în 2018. Aceasta pune accentul pe contribuția la dezvoltarea economică din regiuni.

Comisia Europeană evidențiază că trebuie consolidat un mecanism de guvernare care constă din agențiile și consiliile de dezvoltare regională, iar reformele teritorial-administrative trebuie să fie implementate și la nivel local.

Totodată, raportul atrage atenția că în Moldova nu există vreo strategie pentru o mai bună utilizare a remitențelor, ce ar putea stimula creșterea economică. Atât și o viziune strategică privind soluționarea problemelor cu privire la ocuparea forței de muncă lipsește și țara se bazează în principal pe donatori externi pentru elaborarea unor strategii de politici și finanțarea acestora.

Raportul semnalează o întârziere generală în consolidarea atât a  competențelor sănătății publice, cât și a armonizării legislației la acquis-ul comunitar în domeniul produselor cosmetice, farmaceutice și dispozitivelor medicale.

În sectorul sănătății, reforma spitalelor si Planul Național General al Spitalelor pentru 2009-2018 nu au fost încă implementate.

Reforma sistemului de pensii este una dintre cele mai importante reforme planificate, ce țin de protecția socială, cu scopul de a oferi un sistem echitabil și durabil, care să garanteze pensii decente. Reformarea sectorului de asigurări sociale este o prioritate importantă pentru guvern, cu scopul de a îmbunătăți capacitatea instituțională a Casei Naționale de Asigurări Sociale precum și asigurarea unui consens politic și social în susținerea reformei propuse.

Conectivitate, eficiență energetică, combaterea schimbărilor climei, mediul și protecția civilă

Accentul principal în sectorul mediului este reforma instituțională. Deși Ministerul Mediului a elaborat un proiect de reformă instituțională, acesta nu a fost adoptat, iar implementarea sa va depinde de reforma administrației publice în ansamblu.

Cu toate acestea, schimbările climatice, în toate domeniile de elaborare a politicilor, rămân o provocare importantă pentru Moldova, deoarece nu există încă nici un cadru instituțional permanent pentru coordonarea inter-sectorială a acțiunii climatice.

Republica Moldova continua să fie inclusă în „lista neagră” a Memorandumului de la Paris – organizație care stabileşte anual indexul de performanţă a statului-pavilion pentru sporirea siguranţei maritime, protecţiei mediului marin şi îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă şi de muncă la bordul navelor maritime.

Un proiect important pentru restructurarea și modernizarea sectorului feroviar din Moldova a început cu sprijinul UE. Cu toate acestea, un nou cod al transportului feroviar și o nouă lege privind crearea unei agenții feroviare, în conformitate cu directivele relevante ale UE, încă mai trebuie să fie adoptate. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a îmbunătăți siguranța rutieră, implementarea programului de reabilitare a drumurilor și consolidarea capacităților Administrației de Stat a Drumurilor. UE a invitat Republica Moldova să pregătească o listă a proiectelor de transport mature care se situează în Rețeaua trans-europeană de transport (TEN-T).

Mobilitatea și contactele interumane

Raportul evidențiază efectele pozitive ale implementării regimului de călătorii fără viză și a acordului de readmisie între Uniunea Europeană și Republica Moldova.

Rata de școlarizare în Moldova rămâne scăzută. Codul Educației din 2014 și Strategia de dezvoltare a educației pentru perioada 2014-2020 sunt slab implementate și legislația secundară încă trebuie să fie pregătită și adoptată. Calitatea învățământului primar și secundar necesită îmbunătățiri suplimentare.

Implementarea dispozițiilor pentru programele de doctorat, care au fost adoptate în 2014 și revizuite în 2015, încă se confruntă cu provocări, îndeosebi din cauza lipsei de coerență între legile educaționale și cele de cercetare.

Asistența financiară

UE a alocat 310 milioane de euro drept asistență financiară Moldovei în cadrul programelor de cooperare bilaterală din 2014-2016. Programul anual de acțiune 2014  a sprijinit reforma finanțelor publice (37 milioane €), agricultură și dezvoltare rurală (64 de milioane €) și implemntarea DCFTA (30 milioane €).

Programul anual de acțiune 2015 s-a axat pe PAR (15 milioane €), reforma poliției (57 de milioane €) și cooperarea cu societatea civilă (8 milioane €), precum și o facilitate de cooperare tehnică (5 milioane €). O contribuție suplimentară de 5 milioane EUR au fost puse la dispoziție pentru participarea Republicii Moldova în cadrul Programul Transnațional pentru Regiunea Dunării.

Programul anual de acțiune 2016 sprijină crearea locurilor de muncă în zonele rurale și dezvoltarea rurală (60 de milioane de euro);. Totodată, programul acordă sprijin în implementarea AA / DCFTA prin intermediul unui pachet de cooperare tehnică (29 de milioane de euro).

În 2014-2016, UE a oferit 62.85 milioane euro în granturi investiționale prin Facilitatea de investiții pentru vecinătate pentru a sprijini dezvoltarea alimentării cu apă și a infrastructurii sanitare, reabilitarea drumurilor, restructurarea căilor ferate și punerea în aplicare a eficienței energetice și a măsurilor de protecție a mediului. UE a sprijinit, de asemenea societatea civilă prin intermediul Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului (1,5 milioane euro), organizațiile societății civile și Programul autorităților locale (1,125 milioane euro) și Programul „Măsuri de consolidare a încrederii” (6,5 milioane de euro) și EUBAM ( 14 milioane EUR din programul ENI).

Ca răspuns la solicitarea Moldovei de asistență macrofinanciară și luând în considerare necesitățile de finanțare externă ale țării, Comisia a adoptat o propunere de acordare a asistenței macrofinanciare de până la 100 de milioane de euro. Noile fonduri vor fi plătite în trei tranșe în 2017-2018. Condițiile stricte vor fi atașate la toate plățile.

Observații finale și perspective de viitor

Urmând concluziile Consiliului din februarie 2016 cu privire la Republica Moldova, lucrări legislative semnificative au fost desfășurate. Este esențial ca implementarea să fie orientată spre rezultate concrete. Importanța reformelor este, de asemenea, unul dintre principalele obiective ale Summit-ului Parteneriatului Estic de la Bruxelles, de la sfârșitul anului 2017.

Programul FMI, convenit la 7 noiembrie 2016 a fost un reper important pentru revenirea la stabilitatea macro-financiară. Acest lucru a permis să fie reluate plățile aferente sprijinului bugetar al UE. Este vital ca programul FMI să rămână pe drumul cel bun. Acest lucru, de asemenea, permite UE să efectueze plăți suplimentare în bugetul Moldovei și să anticipeze asistența macrofinanciară.

Acești pași pozitivi pot servi drept bază pentru democrație, buna guvernare și statul de drept. În acest context, revizuirea agendei de asociere, care va fi adoptată în prima jumătate a anului 2017 și va acoperi perioada 2017-2019, va oferi prioritățile de reformă adaptate pe termen scurt și mediu. Aceste noi priorități politice vor fi susținute de o nouă programă multianuală pentru 2017-2020, care va ghida cooperarea UE cu Republica Moldova. Este necesară o atenție considerabilă pentru asigurarea respectării standardelor universale și europene. Pe lângă reformele tehnice suplimentare, UE va continua să acorde o atenție deosebită evoluțiilor în domeniul drepturilor omului, inclusiv a practicilor de urmărire, independența și transparența sistemului judiciar, lupta împotriva corupției și a libertății presei.

În conformitate cu angajamentele comune asumate de UE și Moldova în cadrul Parteneriatului Estic, precum și în cadrul revizuirii politicii europene de vecinătate și strategiei globale a UE, aceasta va continua să sprijine Chișinăul în implementarea politicilor, care aduc beneficii concrete și vizibile cetățenilor Moldovei, și vor face societatea mai rezistentă.

Vezi raportul integral aici.

Ai depistat o eroare în text?  Selecteaz-o  și apasă combinația de taste CTRL + ENTER