Pe parcursul celor aproape 12 ani de când există Parteneriatul Estic primii cinci ani au fost foarte activi, iar ceea ce s-a întâmplat după, în cel mai bun caz, poate fi calificat ca stagnare. În al doilea semestru al anului 2020, Parteneriatul Estic a fost marcat de alegerile din Belarus din august și un conflict fără precedent în ultimii 30 de ani care s-a produs în Caucazul de Sud. În acest context, Moldova, alături de vecina sa Ucraina și Georgia, ocupă un loc mai proeminent în acest parteneriat, iar Cehia pune accent pe acest „trio” din cadrul Parteneriatului. Declarații în acest sens au fost făcute de viceministrul de externe al Republicii Cehe, Aleš Chmelař, care se află astăzi într-o vizită la Chișinău, în cadrul unui eveniment public, transmite IPN.

Potrivit oficialului, având în vedere președinția pe care o va deține Cehia în Consiliul European în anul următor și relația cu Parteneriatul Estic, în același timp, va trebui de găsit un echilibru dintre trio-ul asociat care este Moldova, Ucraina și Georgia și celelalte țări din Parteneriatul Estic, unde s-ar putea merge pe abordarea individuală a acestor țări.

În luna decembrie se planifică la Bruxelles Summit-ul Parteneriatului Estic, și, spune oficialul ceh, unde se așteaptă ca toate cele șase state să vină cu o declarație comună la care toate șase să subscrie. Potrivit lui, aceasta poate  reprezenta o dificultate, în special, în cazul semnării acelui act de Belarus, Azerbaidjan și Armenia. Viceministrul a dat asigurări că politica Parteneriatului Estic va rămâne în continuare foarte importantă pentru UE fie că e vorba de trio-ul asociat, toate cele șase țări sau fiecare țară individual.

În altă ordine de idei, Aleš Chmelař, a menționat că Parteneriatul Estic nu este altceva decât o ofertă, propunere, nu este ceva impus, forțat și nu se așteaptă ca țările din Parteneriatul Estic să promoveze politica puterii. În afară de asta, Parteneriatul nu a fost creată ca o structură împotriva unei țări, ci pentru a ajuta alte țări. Nu e o alianță de securitate, geopolitică, ci o încercare de a ține vecinii alături de UE și în baza propriilor decizii să le ofere ajutor.

Oficialul a mai spus că Cehia pune accent pe securitate ca reziliență – capacitatea de a opune rezistență. Pentru a spori securitatea, Europa este pregătită să ofere asistență pentru a combate amenințările cibernetice, știrile false etc. Pe de altă parte, e nevoie de ridicat nivelul de trai, deoarece doar în așa caz nu va fi corupție.

De asemenea, Aleš Chmelař a declarat că Cehia va urmări atent ce se va întâmpla după alegerile parlamentare anticipate din Moldova, mai ales că are și observatori acreditați. Se vrea ca alegerile să fie libere, și doar în acest caz rezultatele finale vor fi percepute ca fiind legitime, acceptate de toată lumea. Societatea civilă este chemată să fie cu ochii pe alegeri, iar Cehia o va susține în acest sens.

În opinia oficialului ceh, ținând cont că Moldova este unul din partenerii prioritari a țării sale și pe dimensiunea bilaterală, se așteaptă ca Moldova să rămână în centrul agendei și după alegerile din Cehia care vor avea loc până în curând. Aleš Chmelař consideră că există un potențial mare de colaborare dintre Moldova și Cehia pe dimensiunea bilaterală. Se așteaptă ca imediat după alegerile din Moldova să fie creat un guvern, după care să se vadă care vor fi prioritățile acestuia pentru a se putea decide pe agenda bilaterală.

Prezentă la eveniment, Lilia Carasciuc, director executiv Transparency International-Moldova, a declarat că, din 2014, a început frânarea Republicii Moldova în raport cu  Parteneriatul Estic. Acest lucru este explicabil, deoarece exact în acea perioadă a avut loc frauda bancară, au ieșit la suprafață toate schemele de spălare de bani, precum și frustrările din partea electoratului pro-european anume din cauza tăcerii UE. Situația a fost masiv exploatată de Rusia. Lilia Carasciuc, spune că o mare problemă este securitatea, mai ales când există o armată străină pe teritoriul țării.

Ion Manole, director executiv Promo-LEX, a relatat că Asociația monitorizează alegerile din Moldova începând cu anul 2009. Din 2014, țara se află într-un proces dificil de reformare și democratizare. Problema de bază este războiul hibrid purtat de Rusia, inclusiv prin intermediul unor partide din interior. UE are o ofertă pentru Moldova și restul țărilor din cadrul Parteneriatului Estic, dar totul depinde de țările respective. În opinia sa, mijloacele folosite de UE în Moldova sunt diferite de cele ale Federației Ruse care se caracterizează prin propagandă, știri false, răspândite în Moldova și nu doar. Se observă că societatea civilă este atacată tot mai des de politicienii locali și de presa afiliată lor, după modelul rus. E important ca UE să o susțină nu doar financiar, dar și politic pentru că practicile față de Promo-LEX în regiunea transnistreana încet, încet, sunt transferate și pe malul drept al Nistrului.