Secretarul de stat al Departamentului pentru relaţia cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României, Adrian Dupu susține că în cei 31 de ani de la primul “Pod de flori”, România a trecut de nenumărate ori Prutul: fie că a fost cu cărți, autobuze școlare, SMURD, medicamente, echipamente medicale sau vaccinuri.

Demnitarul scrie pe pagina sa de Facebook că astăzi se împlinesc 31 de ani de când românii au demonstrat pentru prima dată că n-au uitat că pe malul celălalt al Prutului trăiesc frații lor.
„De la primul "Pod de flori", când pentru prima dată după cel de-Al Doilea Război Mondial, frontiera româno-sovietică a putut fi traversată fără acte, România a trecut de nenumărate ori Prutul: fie că a fost cu cărți, cu autobuze școlare, cu serviciul SMURD, cu medicamente, cu echipamente medicale, cu vaccinuri. "Podul de flori" a fost doar prima demonstrație a ceea ce timp de 31 de ani s-a văzut: că suntem frați și că vom fi alături la bine și la greu. Acum 31 de ani, pe 6 mai, locuitorilor din România li s-a permis ca în ziua respectivă, între orele 13:00 și 19:00, să treacă Prutul în Moldova Sovietică fără paşaport şi viză. De-a lungul frontierei de 700 km de pe Prut, au fost create opt puncte de trecere: Miorcani – Pererita, Stânca – Costești, Iași – Sculeni, Ungheni – Pod Ungheni, Albița – Leușeni, Fălciu – Țiganca, Oancea – Cahul și Galați – Giurgiulești", precizează Adrian Dupu.

La 6 mai 1990 a avut loc Podul de Flori de la Prut. Acest eveniment s-a înscris firesc în contextul acțiunilor populare de amploare care s-au desfășurat în Republica Moldova în anii 1989-1991.

După doi ani de proteste și revendicări, a fost ales primul Parlament în baza unui scrutin democratic. La prima etapă, în acest legislativ exista o majoritate care implementa revendicările mișcării de eliberare națională. La 27 aprilie a fost aprobat tricolorul în calitate de drapel de stat. Cu sprijinul majorității menționate, Mircea Snegur a fost ales președinte de Parlament, cea mai înaltă funcție în stat la acel timp. În Republica Moldova erau recepționate, în premieră, posturile românești de televiziune. În societate exista o stare de spirit pozitivă ideii căderii ultimului "zid berlinez" din Europa.