Președintele R.Moldova, Maia Sandu, ar trebui să identifice sursele financiare pentru organizarea alegerilor anticipate până la semnarea Decretului de dizolvare a Parlamentului. În caz contrar, actul semnat de șeful statului ar putea fi declarat nul de către Curtea Constituțională. De această părere este fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan.

În ultima perioadă, mai mulți politicieni și experți au anunțat că eventualele alegeri parlamentare anticipate ar costa peste 120 de milioane de lei. Banii respectivi nu sunt prevăzuți în Bugetul de stat pentru anul 2021, ceea ce presupune necesitatea operării unor modificări legislative. Totuși, în conformitate cu Legea cu privire la Guvern, Executivul al cărui mandat a încetat nu este în drept să adopte și să prezinte Parlamentului spre examinare proiecte de acte normative. Totodată, Guvernul demisionar nu poate aviza inițiative legislative, inclusiv proiecte de legi venite din partea altor actori politici, precum deputații sau președintele R.Moldova, iar potrivit prevederilor constituționale, orice modificare care atrage majorarea sau reducerea veniturilor sau cheltuielilor bugetare poate fi adoptată doar cu avizul pozitiv al Cabinetului de miniștri.

Sursele financiare necesare ar putea fi alocate din Fondul de rezervă al Guvernului, însă, la această oră, Executivul dispune de cel mult 98 milioane de lei – suma insuficientă pentru buna organizare a alegerilor. În acest sens, am încercat să aflăm care ar fi mecanismele legale ce ar permite desfășurarea scrutinului, ținând cont inclusiv de competențele unui Guvern în demisie, dar și a declarațiilor anterioare ale lui Igor Dodon și PSRM care au promis că nu vor admite rectificarea Bugetului de Stat.

Contactat de reporterul Deschide.MD, Iurie Ciocan a menționat că anterior a existat o practică când pentru organizarea scrutinelor au fost alocați bani din Fondul de rezervă, practica care ar putea fi aplicată și de această dată în cazul în care ar exista resurse necesare.

Noi am avut alegeri finanțate din fondul de rezervă al Guvernului. Astfel de caz a avut loc în cadrul anticipatelor din 29 iulie 2009. Și în acest an, dacă se discuta de alegeri, era unica soluție de luat bani din acest fond”, a explicat expertul.

Iurie Ciocan a precizat că orice declarații privind alocarea banilor din exterior pentru desfășurarea scrutinului este imposibilă, și asta pentru că afectează suveranitatea statului.

Alegerile se finanțează exclusiv din Bugetul de Stat. Nu există cazuri când donatorii externi finanțează alegerile în anumite state. Donatorii pot ajuta la diferite programe de educație civică, de informare a alegătorilor, nicidecum nu la finanțarea alegerilor. Aceasta este parte a standardelor internaționale în alegeri. Altfel este pusă suveranitatea în pericol”, a menționat el.

Vorbind despre dizolvarea Parlamentului, Iurie Ciocan i-a sugerat șefului statului să nu se grăbească cu semnarea Decretului, și, în primul rând, să se asigure că autoritățile dispun de suma necesară.

Înainte de a semna Decretul de dizolvare a Parlamentului și de numire a datei alegerilor, președintele Maia Sandu ar fi bine să decidă de unde ia bani. Pentru că în momentul în care se semnează decretul de dizolvare a Parlamentului, deputații nu mai pot interveni la adoptarea sau modificarea unor legi organice, inclusiv la rectificarea Bugetului. În acest sens, Parlamentul nu va mai putea umbla la realocarea surselor financiare. Dacă nu se va ține cont de alocarea finanțelor anticipat, atunci riscăm să avem probleme. Plus, mai este un risc. Noi am avut anterior o hotărâre a Curții Constituționale care spune expres că orice act normativ care nu are acoperire financiară este nul. Respectiv, dacă decretul va fi semnat și nu vor fi identificate sursele financiare, sunt riscuri de nulitatea lui ulterioară la Curtea Constituțională. Decretul președintelui este un act juridic și trebuie să aibă acoperire financiară”, a precizat ex-președintele CEC.

Întrebat dacă este posibil ca banii să fie alocați de un Parlament dizolvat printr-o hotărâre, Iurie Ciocan a declarat că acest lucru este imposibil.

Prin Hotărâre de Parlament este imposibilă alocarea surselor. Categoric. Legea Bugetului de stat nu poate fi modificată printr-un act inferior decât cel prin care a fost aprobată legea de bază”, a spus el.

Reieșind din situația creată la moment, susține expertul, unica soluție ar putea fi realocarea, de către Guvern, a surselor financiare din contul cheltuielilor prevăzute pentru următoarea perioadă.

Guvernul are posibilitatea să realoce sursele financiare din lunile viitoare pentru anumite cheltuieli. Astfel de cazuri au fost aplicate anterior, doar că banii erau redistribuiți nu în Fondul de rezervă, dar pentru alte cheltuieli stringente. În acest sens, Guvernul ar urma să facă două operațiuni – să completeze Fondul de rezervă, după care să realoce banii pentru desfășurarea alegerilor. Totuși, nu știu cât de compatibile sunt aceste două operațiuni”, a punctat Iurie Ciocan.

Amintim că la data de 15 aprilie Curtea Constituțională a constatat circumstanțele de dizolvare a Parlamentului după ce deputații nu au reușit să învestească Guvernul. La moment, din cauza instituirii stării de urgență (1 aprilie – 30 mai), dizolvarea Parlamentului este imposibilă.

De menționat că potrivit Codului Electoral, în cazul dizolvării Parlamentului, prin același decret al președintelui Republicii Moldova, se stabilește data alegerii noului Parlament. Alegerile anticipate ar urma să aibă loc după cel puțin 60 de zile, dar nu mai târziu de 3 luni de la dizolvarea Parlamentului.