Există mari șanse ca sesizarea depusă de deputatul Octavian Țîcu la Înalta Curte privind neconstituționalitatea declarării stării de urgență să fie acceptată, și asta pentru că există mai multe nereguli procedurale admise în cadrul înregistrării și adoptării a proiectului de hotărâre, votat în Parlament la data de 31 martie. De această părere este deputatul în primul Parlament și membrul comisiei de elaborare a Proiectului de Constituție, Alexandru Arseni.

Contactat de reporterul Deschide.MD, expertul în drept constituțional a menționat că argumentele expuse de liderul PUN sunt plauzibile, și asta pentru că orice act adoptat de Parlament trebuie să aibă legitimitate, să fie inclus pe ordinea de zi de subiecții strict determinați de către Constituție, iar în cazul în care aceste acțiuni sunt întreprinse de subiecții care nu au dreptul la aceste inițiative, ele nu pot fi incluse pe agenda parlamentară și supuse dezbaterilor.

Alexandru Arseni a atras atenția și asupra faptului că inițial, propunerea de a institui stare de urgență pentru două săptămâni, cu adoptarea a unor măsuri concrete, a venit din partea președintelui Maia Sandu.

Inițiativa a aparținut președintelui R.Moldova, doamnei Maia Sandu. Ce-i drept, ea nu a fost dusă până la capăt, spre regret. Mai exact, doamna președinte urma să vină în Parlament cu un mesaj de interes național, ori starea de urgență tocmai afectează interesul general, drepturile și libertățile omului, asigurarea dreptului la viață și ocrotirea sănătății. Urma ca acest pas să fie făcut de șeful statului”, a declarat el.

Referindu-se la acțiunile din Parlament prin adoptarea hotărârii privind declararea stării de urgență pe întreg teritoriu al R.Moldova pentru următoarele două luni, constituționalistul a atras atenția asupra lipsei părții motivate în document.

Atunci când se adoptă de către Parlament orice act care este în competența lui, fie hotărâre, lege sau moțiune, trebuie să existe o motivație din care cauză se solicită adoptarea acestui act. Mai exact, se face o analiză prin care se constată anumite probleme. După acest studiu profund, științific, exercitat de autoritățile autentic competente, de medici, epidemiologi, juriști, se propun măsuri concrete. Toate aceste propuneri trebuie să aibă în centrul atenției omul, potrivit articolului 1 (al.3) din Constituție. Se aplică măsuri pentru a curma focarul ce duce la distrugerea sau atentarea asupra acestor drepturi fundamentale, dar fără a știrbi însăși esența demnității omului. Aceste măsuri trebuie să fie foarte cântărite”, susține expertul.

Alexandru Arseni a precizat că nu a văzut acțiuni concrete din partea autorităților după instituirea stării de urgență: „Este nevoie de o abordare sistemică, științific argumentată”.

Expertul s-a referit și la declarațiile recente ale premierului interimar, Aureliu Ciocoi, potrivit cărui mai multe hotărâri adoptate de Comisia pentru Situații Excepționale nu sunt „bine gândită”.

Am auzit declarațiile prim-ministrului interimar, potrivit cărui mai multe măsuri urmează a fi revăzute. Păi, noi ce, facem experimente? Astfel, Parlamentul, prin această hotărâre de declarare a stării de urgență a demonstrat incompetență, necunoașterea lucrurilor și încurcarea lucrurilor”, a spus el.

Constituționalistul susține că argumentele precum că introducerea stării de urgență nu are nimic cu combaterea pandemiei devin tot mai veridice.

Vrem sau nu, dar se vehiculează cărect, sub aspect politic, că în spatele acestei decizii se află nu interesul și grija față de cetățeni, dar evitarea sub orice preț răspunderea pentru o guvernare incompetentă, absolut iresponsabilă și de a amâna, sub orice preț momentul când poporul trebuie să dea judecată prin alegeri anticipate asupra acestei activități”, a punctat Alexandru Arseni.

Amintim că deputatul Parlamentului și liderul Partidului Unității Naționale, Octavian Țîcu, a sesizat Curtea Constituțională privind legalitatea hotărârii Legislativului cu referire la instituirea stării de urgență pe întreg teritoriul al R.Moldova în perioada 1 aprilie - 30 mai 2021.

Potrivit parlamentarului, Guvernul demisionar nu avea dreptul să înainteze Parlamentului propunerea privind instituirea stării de urgență, iar deputații nu puteau veni cu propriul proiect de hotărâre, motiv pentru care au fost încălcate mai multe articole ale Constituției R.Moldova.

Detalii: (DOC) Instituirea „stării de urgență”, atacată la Curtea Constituțională // Octavian Țîcu contestă legalitatea hotărârii Parlamentului