Igor Dodon a declarat recent într-un interviu pentru Radio Europa Liberă că relațiile R. Moldova cu România și Ucraina „sunt foarte bune” și că nu există nicio dificultate la această etapă. Potrivit lui, relațiile armonioase cu vecinii s-ar datora „politicii externe echilibrate”, pe care a promovat-o pe parcursul mandatului de președinte. Afirmațiile lui Igor Dodon în cadrul interviului contravin, însă, cu atitudinile sale anti-românești aruncate de-a lungul timpului în spațiul public. De asemenea, recunoașterea anexării Crimeii de către Dodon a generat stupefacție și nemulțumirea totală a Ucrainei. Din aceste motive, Igor Dodon nu a fost primit nici la București și nici la Kiev în cei patru ani cât a ocupat fotoliul de președinte, fiind singurul șef de stat al R. Moldova care nu a efectuat nicio vizită oficială în capitalele celor două țări vecine.

În interviul pentru Radio Europa Liberă Dodon afirmă următoarele:

„Eu nu cred că noi avem probleme în relațiile cu România și Ucraina, noi nu avem nicio problemă la această etapă. Ele (relațiile – n.red) ce sunt mai proaste ca anterior? Sunt foarte bune!”.

În 2015, fiind președinte al PSRM, Dodon l-a susținut pe deputatul său, Vlad Batrîncea, atunci când acesta a rupt harta României Mari în timpul ședinței Parlamentului. Mai mult, după fapta lui Batrîncea, Dodon a ieșit într-un briefing de presă și a anunțat că PSRM pregătește o amplă campanie anti-unire, ca răspuns la campania inițiată de Ministerului Educației pentru promovarea hărții României Întregite în școli.

Voi ce cu totul v-ați pierdut frica, românilor? Cu ce ocazie faceți voi aceasta? Este promovarea deschisă a unionismului. După Anul Nou vom începe o campanie anti-unire”, a declarat atunci Dodon.

Atacurile lui Dodon la adresa României au continuat și de pe poziția de președinte.

Chiar la început de mandat, Dodon a declarat că există riscul ca românii să fie dușmanii nr.1 ai moldovenilor. Acesta a mai spus că România „subminează relațiile moldo-ruse”.

Președintele pro-rus a acuzat România de „distrugerea statalității R. Moldova” și i-a numit pe cei care pledează pentru unire „lepădături”.

O altă acuzație gravă adusă de Dodon României a fost cea legată de tinerii moldoveni care aleg să studieze în România. Acesta a acuzat statul român de „imperialism”, deoarece „românizează” moldovenii aflați la studii peste Prut.

La „figurat vorbind”, Dodon a declarat că „România nu va putea înghiți R. Moldova, deoarece va avea indigestie și va dispărea ca stat, pentru că sunt mulți din cei care nu sunt prea bucuroși că fac parte din România”.

În preajma Centenarului Marii Uniri, Dodon a declarat de mai multe ori că „Peste Prut sunt diferite planuri de destabilizare a R. Moldova”.

O situație neplăcută provocată de Dodon în relațiile moldo-române a fost și atunci când acesta a interzis, în câteva rânduri, soldaților moldoveni să participe la exerciții militare în România, catalogând participarea drept „inoportună”.

Ajutorul României în valoare de 3,5 milioane de euro oferit R. Moldova pentru lupta cu noul coronavirus a fost tratat cu dispreț de Igor Dodon și guvernul său. Camioanele cu echipament medical au fost primite într-un mod înjositor sub podul din sectorul Telecentru al capitalei, iar Dodon s-a spălat pe mâini declarând cu nu el stabilește unde se desfășoară ceremoniile de primire a ajutoarelor. 

În raport cu Ucraina, de asemenea, Dodon s-a făcut portavocea Federației Ruse, apărând și promovând pozițiile acesteia față de evenimentele din țara vecină. 

În 2014, Dodon îi numea „teroriști” pe protestatarii de la Kiev care cereau apropierea de UE.

„Acestea sunt standardele duble ale demonocraţiei occidentale. Criminalii cu steagul UE într-o mână şi cu coctailul Molotov în alta sunt declaraţi eroi ai revoluţiei proeuropene”, scria Dodon pe blogul său.

Însă, cea mai ofensatoare declarație a lui Igor Dodon față de statul ucrainean și cetățenii ucraineni a fost făcut în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale din 2016. Întrebat în cadrul unei emisiuni televizate a cui este Crimeea, Dodon a declarat că peninsula „de facto aparține Federației Ruse” și că autoritățile ucrainene au greșit atunci când au pledat pentru apropierea de UE. Dodon nu a ezitat să reitereze această poziție de fiecare dată când a avut ocazia.

Declarația respectivă era cât pe ce să împingă R. Moldova și Ucraina într-un scandal diplomatic. Kievul și-a rechemat ambasadorul de la Chișinău, Ivan Gnatișin, pentru consultări, iar un grup de parlamentari din Rada Supremă au propus ca Dodon să fie declarat persona non-grata pe teritoriul ucrainean. 

De asemenea, Dodon a interzis trupelor moldovene să participe la exerciţiile militare comune ce au avut loc în Ucraina. 

În 2017, Igor Dodon s-a opus proiectului Guvernelor de la Chișinău și Kiev de a institui puncte de control comun pe sectorul transnistrean de frontieră. În urma implementării proiectului, autoritățile R. Moldova, în premieră, aveau să controleze în totalitate frontiera de stat. Însă, Dodon a declarat că aceasta este o „tentativă de blocare a regiunii transnistrene”. În cele din urmă, pe întreg sectorul transnistrean de frontieră a fost instituit un singur punct de control comun, cel de la Cuciurgan-Pervomaisk.