La Chișinău s-a desfășurat o conferință care a uimit prin conținutul său eclectic, dar și prin pompozitatea temei anunțate: „Transformările sistemelor politice din România, Belarus și Ucraina: lecții pentru Moldova”. Organizatorii, platforma de limbă rusă, enews.md, directorul acestei platforme - Iulia Semionova, au spus în debutul conferinței că evenimentul se desfășoară în contextul iminentelor alegeri prezidențiale din R. Moldova.

Primul vorbitor a fost Aleksandr Șpacovschi, directorul centrului analitic „Concepție actuală” din Belarus. Din start, Șpacovschi a dat tonul ideatic al conferinței cu discursul „Noile media ca un factor al procesului politic în contextul securității informaționale”. Șpacovschi a vorbit despre activizarea „noilor media” în campania electorală pentru prezidențialele din Belarus. Este vorba despre comunitatea de bloggeri, canalele Telegram și Youtube, comunități virtuale din rețelele sociale. „Noile media au devenit practic cel mai important instrument al politicului. La ziua de azi nu putem afirma că acestea sunt instrumente de sine stătătoare, acestea sunt proiecte și instrumente în mâinile unor forțe politice”, spune Șpacovschi, referindu-se întregul corp virtual care a stat la baza rezistenței anti-Lukașenko în Belarus după alegerile prezidențiale. Pentru expertul din Belarus, a fost o nedumerire că activizarea „noilor media” a fost o surpriză pentru autoritățile din Belarus. Șpacovschi constată că în mai multe state, chiar și cu o înaltă cultură democratică, aceste „media” au generat trendul unui val împotriva clasei politice tradiționale. Este vorba despre un vot anti-establishment, un vot pentru persoane care nu au experiență în conducere, iar Șpacovschi dă exemplul lui Vladimir Zelenski în Ucraina și chiar cel al lui Donald Trump în SUA. În esență, expertul bielorus, vorbește despre faptul că „noile media”, care sunt propagate prin intermediul internetului, au fost definitorii în rezistența anti-Lukașenko, iar puterea politică de la Minsk a omis, din lipsă de viziune pe termen lung, acest instrument. Expertul spune că așa ceva nu se va întâmpla în R. Moldova și că Igor Dodon trebuie să câștige hotărât la alegerile din noiembrie.

Un expert surpriză la această conferință a fost românul Mihai Vacariu. Acesta a început discursul său cu afirmația, spre uimirea audienței, că NATO și UE sunt structuri suprastatale au stat la baza ascensiunii României în epoca post-comunistă. Ideea lui Vacariu poate fi formulată în felul următor: oamenii politici, indiferent că sunt din România sau alte state post-comuniste, ajung la putere urmărind propriile interese și doar faptul că țara face parte dintr-o structură suprastatală, care are pârghii să pună presiune, o poate salva de corupție și hoție. „După anii 1990, România și Republica Moldova erau la același nivel, poate România puțin în față, dar nu era un decalaj enorm. Acum, decalajul dintre România și Moldova este foarte foarte mare la toate nivelele, în privința investitorilor, în privința infrastructurii, în privința educației chiar. Decalajul acesta s-a datorat doar faptului că România a fost integrată în Uniunea Europeană care a pus presiune asupra clasei politice să adopte un sistem cât de cât sănătos”, a spus Vacariu.

Expertul român explică de ce este nevoie de o structură suprastatală: electoratul din România, și în Republica Moldova, în general, în Estul Europei, este slab educat și ușor de manipulat. Exemplu este legea recentă adoptată în Parlamentul României de către PSD - cea de a mări pensia cu 40%. „Am stat foarte mult în Austria. Dacă un partid venea și mărea pensia cu 40%, partidul respectiv nu mai primea niciun vot. Dar aici, ei știu că ei primesc și atrag voturi, iar asta înseamnă că electoratul este slab educat și ușor de manipulat”, spune expertul care adaugă că dacă România nu ar fi fost într-o structură suprastatală de genul UE, ea ar fi fost acum la același nivel cu Republica Moldova. „Atitudinea naționalistă, ideea aceasta că trebuie să fim independenți de Europa, este foarte toxică. În privința Moldovei, aveți de ales între Uniunea Europeană și Uniunea Eurasiatică, lumea ar trebui să înțeleagă că trebuie să meargă spre Uniunea Europeană pentru că măcar acolo sunt bani”, a conchis Vacariu spre nedumerirea tuturor celor prezenți, care au rămas stupefiați, în tăcere, urmare a acestui discurs care se pare nu își are locul în acest format.

Deputatul PSRM, Nicolae Pascaru, l-a întrebat pe Mihai Vacariu de ce România, dacă este atât de înfloritoare, are o datorie externă totală de 100 de miliarde de euro. „Sunt de acord că România se îndatorează mai mult decât trebuie, însă multe dintre aceste datorii sunt făcute tocmai de clasa politică pentru a acoperi niște cerințe ale electoratului, strict pentru voturi. Eu nu subscriu la această idee. Faptul că suntem în UE, avem limite de a nu depăși deficitul bugetar. Și încă o dată este un argument ca să fim într-o structură suprastatală, pentru că dacă am lăsa politicienii de capul lor, ei ne-ar îndatora mult mai mult”, a concluzionat expertul român.

Apoi a urmat o prezentare a unui expert din Austria, Aleksandr Dubovî, care a vorbit în limba rusă și a propagat ideea pe care, de altfel, o promovează președintele moldovean Igor Dodon, cea de „neutralitate permanentă”. Argumentul proliferat de Dubovî se țese în jurul ideii că țările post-sovietice din regiunea Mării Negre, o să penduleze între marile puteri, între Est și Occident, fără a se integra în nicio structură importantă, fie NATO, fie UE, și Uniunea Eurasiatică de aceea, ele trebuie să-și asume un statut de neutralitate permanentă. „Deoarece nu există soluții simple pentru spațiile post-imperiale, conceptul aproape uitat de neutralitate permanentă ar putea juca un rol pozitiv. Statutul de neutralitate permanentă, bazat pe dreptul internațional și garantat de comunitatea internațională, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru echilibrul geopolitic și geo-economic, atât pentru statele post-sovietice din regiunea Mării Negre, cât și pentru Occident și Rusia în ansamblu”, spune Dubovî.

La conferință a participat cu un discurs și decanul Facultății de Filosofie a Universității de Stat din Belarus. Acesta a declarat că în spațiul post-sovietic s-au format mai multe grupuri de regimuri politice, toate fiind hibride. Nici măcar unul nu este pur democratic, pur autoritar sau pur totalitar. El distinge patru tipuri de state post sovietice.

Primul grup: regimurile totalitare post-sovietice. Acestea sunt Rusia, Belarus și Kazahstan, unde s-a format un guvern centralizat puternic bazat pe instituția președinției. Al doilea grup: democrațiile etnocratice (în primul rând, Lituania, Letonia și Estonia) cu elemente de „autoritarism moale”, caracteristic în principal pentru consolidarea legislativă normativă și juridică a anumitor ideologeme - antisovietice, anticomuniste. Al treilea grup: democrații oligarhice, care include Ucraina, Moldova, Georgia și Kârgâzstan. Al patrulea grup sunt statele autoritare cu colorit local a căror specific este transferul de putere prin moștenire: Azerbaijan, Uzbekistan, Turkmenistan și Tajikistan.

Deputatul socialist Nicolae Pascaru a vorbit despre Ucraina și Belarus punându-le în antiteză. „Mulți politologi susțin că Uniunea Sovietică moare dureros în Belarus. Dar, fiind adesea în Belarus și având o idee despre ceea ce se întâmplă acolo, pot spune că acolo se naște ceva nou. În Belarus se decide soarta spațiului nostru comun și suntem îngrijorați de această țară. De asemenea, suntem îngrijorați de Ucraina, credem că politicienii ar trebui să fie mai atenți”, a spus Pascaru, concluzionând că R. Moldova trebuie să ofere tuturor un exemplu drept un tărâm al păcii.