Este pentru prima dată după 2014 când potrivit datelor din Registrul de stat al alegătorilor (RSA) prezentate la 02.07.2020, numărul total al alegătorilor din Republica Moldova scade, fie și nesemnificativ. În același timp, continuă creșterea stabilă a numărului de alegători din regiunea transnistreană (+ 29 688 alegători), dar și a celor fără domiciliu/reședință, inclusiv cei care au emigrat autorizat peste hotarele țării (+63 711). Concluziile aparțin reprezentanților Asociației Promo-LEX, care au analizat datele privind numărul total al alegătorilor înscriși în RSA la data de 1 iulie 2020, publicate pe pagina oficială a Comisiei Electorale Centrale (CEC).

Astfel, potrivit unui comunicat al CEC, Registrul de stat al alegătorilor înregistrează un număr de 3 285 874 de alegători – ceea ce constituie cca. 80% din numărul total al cetățenilor Republicii Moldova declarat de Agenția Servicii Publice. Din numărul total de alegători înregistrați, aproximativ 15% constituie alegătorii din regiunea transnistreană (cca. 249 mii) și cei fără domiciliu/reședință, inclusiv cei care au emigrat autorizat peste hotarele țării (cca. 229 mii).

Comparativ cu perioadele anterioare, pentru prima dată după 2014 se constată o diminuare, fie și nesemnificativă (doar cu 20) a numărului de alegători. Această stopare a creșterii s-ar datora micșorării numărului de alegători înregistrați la o adresă de domiciliu/reședință pe teritoriul Republicii Moldova controlat de autoritățile constituționale.

De cealaltă parte, se atestă creșterea continuă și stabilă a numărului de alegători din regiunea transnistreană și a celor fără domiciliu/reședință, inclusiv a celor care au emigrat autorizat peste hotarele țării. În opinia Promo-LEX acest poate trezi suspiciuni și neîncrederea societății în RSA, în calitatea listelor electorale și în consecință rezultatele alegerilor.

Cu referire la alegătorii din regiunea transnistreană, Promo-LEX menționează că informația privind starea civilă a acestora, inclusiv decesul, este actualizată doar în baza adresării directe a cetățeanului Republicii Moldova sau a moștenitorilor acestuia (în caz de deces). Aceeași situație se atestă și în cazul cetățenilor Republicii Moldova emigrați autorizat peste hotare. Situația descrisă este alarmantă din moment ce aproximativ 8% din numărul total de alegători sunt cei din regiunea transnistreană, iar cca. 7% – alegătorii fără domiciliu/reședință, inclusiv cei care au emigrat autorizat peste hotarele țării.

Prin urmare, asociația constată că autoritățile nu gestionează direct și continuu procesul de actualizare a informației privind datele a circa 15% din alegători, decât în baza inițiativei alegătorilor sau rudelor acestora. Mai mult ca atât, dat fiind neincluderea alegătorilor din cele două categorii descrise în listele electorale de bază, în ziua votării aceștia sunt incluși în listele electorale suplimentare, fapt care la fel după alegeri deseori a trezit suspiciuni din partea publicului. Experții subliniază că potrivit Comisiei de la Veneția situațiile în care alegătorii sunt adăugați la listele electorale suplimentare trebuie să fie reduse pentru a evita eventualele îndoieli cu privire la integritatea listelor electorale și posibilitatea votării multiple.

În baza celor expuse, în opinia Promo-LEX, CEC urmează să asigure reglementarea, valorificarea și promovarea mecanismelor care ar asigura includerea în listele de bază inclusiv a alegătorilor fără domiciliu. În acest sens, menționăm, de exemplu, despre oportunitatea oferită de procedura privind declararea locului de ședere care, eventual, poate fi aplicată și promovată inclusiv pentru alegătorii fără domiciliu.