Consultările publice la subiectul modificării legislației electorale care au fost organizate de către Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului în data de 14 iulie au fost organizate doar pentru bifă. În cadrul dezbaterilor publice „Modificările la Codul Electoral: avantaje și riscuri pentru democrație”, organizate de Agenția de presă IPN, Sergiu Litvinenco, deputat al Fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate, susține că de formă, modificările la Codul electoral vor rezolva anumite probleme, însă în fond, problemele care au fost identificate în urma scrutinului prezidențial din 2016 se vor regăsi și în 2020.

„Comisia juridică, în afară de acea propunere care vizează timpul de votare, toate propunerile societății civile au fost respinse fără niciun fel de argument. S-a scris „nu se acceptă”. Sunt cinci crai de la răsărit în Comisia juridică, patru socialiștii și Eugeniu Nichiforciuc care tot este socialist, pur și simplu ridică mâna și resping tot”, a declarat Sergiu Litvinenco.

Deputatul PAS susține că organizațiile societății civile au înaintat 129 de pagini care conțineau amendamente cu privire la modificarea legislației electorale. În urma ședinței Comisiei juridică, numiri și imunități a Parlamentului, amendamentele au fost respinse fără argumente.

„Nu este absolut niciun argument. Nu se acceptă. Cinci voturi și s-a mers mai departe. Dacă tu soliciți opinia și oameni lucrează, îți prezintă opinia, trebuie să încerci să intri în esența acestei opinii care vine din partea societății civile care au experiență mai mare decât mine și decât domnul Grigore Novac (alt participant la dezbatere – n.r. în materie de legislația electorală”, a adăugat deputatul PAS.

Sergiu Litvinenco afirmă că în legislația electorală se promovează unele chestiuni cu puțin timp înaintea alegerilor prezidențiale care contravin standardelor Comisiei de la Veneția.

Dezbaterile „Modificările la Codul Electoral: avantaje și riscuri pentru democrație” sunt ediția a 144-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.