Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, este de părerea că decizia de azi a Înaltei Curți prin care s-a interzis desfășurarea concomitentă a alegerilor prezidențiale și parlamentare va influența, în mod cert, agenda politică din R.Moldova. Potrivit lui, unele partide ar fi fost avantajate de eventuala cumulare a celor două scrutine, dar, din moment ce această opțiune este clar imposibilă, cel mai probabil „vom asista la o schimbare a agendei politice și la o altă logică a confruntării politice”. Declarațiile au fost făcute într-un scurt interviu pentru Deschide.MD.

Deschide.MD: Curtea Constituțională, prin decizia din 7 iulie, a interzis organizarea și desfășurarea concomitentă a alegerilor prezidențiale și parlamentare. Cum apreciați această hotărâre? A fost una așteptată?

Alexandru Tănase: Interdicția scrutinelor concomitente a fost tranșată încă în luna noiembrie 2015, printr-o hotărâre de interpretare a articolului 85 alin. (1) și alin. (4) din Constituția Republicii Moldova. Din această perspectivă, hotărârea CCM de astăzi nu vine cu nimic nou.

Adițional, la 22 septembrie 2014 Curtea Constituțională a pronunțat Avizul asupra inițiativei de revizuire a articolelor 78, 85, 89, 91 şi 135 din Constituția Republicii Moldova prin referendum republican (Sesizarea nr. 48c/2014). În acest aviz Curtea a reținut că referendumul și alegerile parlamentare nu pot fi desfășurate concomitent, având în vedere necesitatea evitării confuziei în cazul derulării a două exerciții democratice de natură diferită şi a asigurării liberei formări a voinței electoratului.

Articolul 85 alin. (4) din Constituție stabilește că Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui Republicii Moldova, şi nici în timpul stării de urgență, de asediu sau de război. Articolul 80 alin. (1) din Constituție prevede că mandatul Președintelui Republicii Moldova durează 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.

Igor Dodon a depus jurământul la data de 23 decembrie 2016, ceea ce înseamnă că termenul de 6 luni înainte de expirarea celor 4 ani de mandat, după care dizolvarea parlamentului a devenit imposibilă, a fost 23 iunie 2020. Astfel, Parlamentul acum nu mai poate fi dizolvat.

Deschide.MD: Cunoaștem că mai multe forțe parlamentare așteptau această decizie în contextul situației politice tensionate din R. Moldova. Opinia Dvs, cum se va răsfrânge această hotărâre asupra situației din Legislativ, a unor eventuale negocieri cu privire la demiterea Guvernului, formării unei noi coaliții parlamentare?

Alexandru Tănase: După cum spuneam, decizia era previzibilă. Jurisprudența constantă a CCM conține restricții privind dizolvarea voluntaristă a Parlamentului.

Articolul 85 din Constituție prevede doar două situații când Parlamentul poate fi dizolvat: „imposibilitatea formării Guvernului sau blocarea procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni”. Nici una din cele două condiții nu sunt întrunite astăzi. Mai mult ca atât, aflându-ne pe finalul mandatului prezidențial, orice discuții despre alegerile parlamentare anticipate sunt lipsite de sens.

Decizia de astăzi va influența, în mod cert, agenda politică din țară. Partidele cu vocație majoritară ar fi fost avantajate de eventuala cumulare a celor două scrutine. Nu-i clar de ce era luat în calcul o asemenea opțiune, care este interzisă expres de Constituție. Dar, din moment ce această opțiune este clar imposibilă, cel mai probabil vom asista la o schimbare a agendei politice și la o altă logică a confruntării politice.

Deschide.MD: Recent, Igor Dodon a prezentat mai multe scenarii cu privire la situația politică din R.Moldova, iar unul dintre ele a fost anume situația prin care Înalta Curte va interzice desfășurarea concomitentă a alegerilor prezidențiale și parlamentare. Dodon a spus atunci că ar fi bine ca partidele parlamentare să se așeze la masa de discuții, iar în cazul în care se dorește anticipate, acestea să fie organizate în februarie-martie 2021. Reieșind din decizia de astăzi, cât este de posibil să avem implementat acest scenariu?

Alexandru Tănase: Potrivit Hotărârii CCM din 24 noiembrie 2015, Curtea a reținut că ”interdicția de dizolvare a Parlamentului în ultimele 6 luni de mandat al Președintelui Republicii Moldova, de la alin. (4) al art. 85 din Constituție, trebuie să funcționeze, alături de celelalte prevederi constituționale de la același articol, în calitate de mecanism de echilibrare a puterilor, și nu în scopul de a genera sau perpetua o criză instituțională sau conflict între puteri.” Prin urmare, partidele politice și președintele republicii trebuie să caute alte soluții de resetare a situației decât alegerile anticipate.

Cât ține de eventuala organizare a alegerilor în februarie-martie 2021, acest lucru este posibil, doar că și în acest caz trebuie întrunite  condițiile cerute de art. 85 din Constituție.

Deschide.MD: Vă mulțumesc!