Decizia de a organiza sau nu alegeri rămâne a fi o decizie suverană a fiecărui stat. Totuși, această decizie „trebuie să se bazeze pe o estimare obiectivă a riscurilor, realizată de comun cu autorităţile în sănătate publică, să reflecte poziţia partidelor politice și a societăţii civile reprezentative pentru ţară și să presupună o conștientizare clară a riscurilor aferente organizării unui scrutin în condiţii de pandemie” Subiectul cu privire la organizarea alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie pe timp de pandemie COVID-19 a fost prezentat în cadrul unui Policy Brief la inițiativa Centrului de Instruire Continuă în Domeniul Electoral (CICDE).

Anul 2020, este caracterizat de răspândirea globală a infecţiei cu noul Coronavirus (COVID-19). După 2 luni de stare de urgenţă, în Moldova a fost instituită starea de urgenţă în sănătate publică. Numărul zilnic de cazuri de infectare cu Covid-19 este în creștere, iar specialiștii deja vorbesc că un nou val al pandemiei ar putea să se dezlănţuie în toamnă”, se menționează în document.

Potrivit reprezentanților CICDE, acest document vine să analizeze răspunsurile ţărilor care au decis să organizeze alegeri pe timp de pandemie și să puncteze aspectele sensibile ale procesului electoral din Republica Moldova unde sănătatea publică poate fi pusă în pericol.

Astfel, au fost prezentate trei scenarii posibile de desfășurare a alegerilor pe timp de pandemie:

Scenariu nr. 1 Votul prin poștă ca răspuns la provocarea COVID-19

Votarea prin corespondenţă se realizează prin expedierea într-un plic sigilat a buletinului de vot, prin intermediul serviciilor poștale, către organul electoral respectiv. De regulă această metodă este utilizată pentru anumite grupuri ţintă de alegători și solicită un efort logistic enorm, de la achiziţionarea serviciilor poștale până la recrutarea funcţionarilor electorali pentru prelucrarea și numărarea buletinelor de vot. Noua Zeelandă, Coreea de Sud, Polonia, Belgia, Elveţia, Franţa, SUA etc. sunt câteva dintre ţările care permit votarea prin poștă, alături de alte metode de vot.

La alegerile prezidenţiale din Polonia alegătorii trebuiau să voteze doar prin poștă, dar cu 4 zile înainte de ziua alegerilor a fost decisă amânarea acestora pe motiv că nu se reușea organizarea logisticii votării prin poștă.

În același timp, votul prin poștă s-a dovedit a fi o opţiune bună pentru Coreea de Sud la alegerile parlamentare din 15 aprilie 2020, și pentru landul federal Bavaria (Germania) la alegerile locale din 16 martie 2020 (turul 2 - 29 martie 2020). Acum se discută să fie utilizată ca metodă unică de vot în multe state din SUA la alegerile din toamnă”.

Scenariu nr. 2 Votul în prealabil ca posibilitate de evitare a aglomerației la secțiile de votare pe timp de pandemie

Votarea în prealabil (numită și votare anticipată sau votare în avans) este un proces prin care alegătorii pot vota înainte de ziua alegerilor programate, prin poștă sau personal la secţii de votare speciale. La alegerile parlamentare din Coreea de Sud, pe 15 aprilie 2020, Comisia Electorală Naţională a depus eforturi maxime pentru a încuraja cetăţenii să voteze în prealabil la cele 3 500 de secţii de votare în întreaga ţară. Votul în prealabil a avut loc pe data de 10 și 11 aprilie. Raţionamentul acestei strategii este foarte simplu - cu cât mai mulţi alegători vor vota în prealabil, cu atât mai puţini se vor prezenta în ziua alegerilor la urnele de vot, respectiv se va diminua riscul aglomerării secţiilor de votare. Strategia a funcţionat excepţional de bine - Comisia Electorală Naţională a confirmat cifra record de aproximativ 12 milioane de alegători care au votat în prealabil, sau 26,7% de alegători din totalul cetăţenilor cu drept de vot. O creștere semnificativă faţă de alegerile parlamentare din 2016, unde doar 12,19% alegători au votat în prealabil”.

Scenariu nr. 3 Votul prin internet ca soluție pentru limitarea la maxim a contactelor directe dintre alegători și funcționari electorali

În contextul în care Internetul deja face parte din ecosistemul electoral, votul prin internet este luat în considerare din ce în ce mai mult în ultimii ani. Totuși pe scară largă el este implementat într-un număr foarte limitat de ţări. Practicile și reacţiile societăţii diferă de la o ţară la alta. De exemplu, votul prin Internet este implementat și funcţionează în Estonia, dar ideea implementării acestuia în Federaţia Rusă în contextul pandemiei a provocat un val mare de nemulţumiri . Votarea la distanţă a fost totuși promulgată de Președintele Vladimir Putin .

Această metodă de vot are mai multe avantaje, inclusiv limitarea la maxim a contactului fizic dintre alegători. Totuși în concepţia generală, votul la distanţă prin Internet, presupune votarea într-un mediu necontrolat, fapt ce adesea provoacă dezbateri referitoare la securitatea și secretul votului. În plus, observarea alegerilor este practic imposibilă, ceea ce naște dubii privind transparenţa și corectitudinea procesului de votare și numărare a voturilor”.

De precizat că legislaţia electorală a Republicii Moldova nu prevede nici o metodă de vot alternativă. Până acum, acest subiect a apărut sporadic pe agenda publică, dar niciodată nu a fost dezbătută la modul serios sub forma unui proiect de lege. În anul 2016 a fost elaborat un studiu de fezabilitate privind introducerea votării prin Internet în Republica Moldova , iar CEC a planificat în Planul strategic 2020-2023 pilotarea acestei metode de vot.

Codul Bunelor Practici în materie electorală aprobat de Comisia de la Veneţia nu recomandă modificarea legislaţiei electorale cu cel puţin 1 an înainte de alegeri.