Federația Rusă nu are prea multe instrumente de influență asupra Republicii Moldova, dar investește mult în menținerea controlului asupra mass-media, asupra formatorilor de opinie și asupra elitelor legate prin afaceri de regiunea transnistreană. În 2017, Rusia poate destabiliza Moldova prin puteri de hacker politic. Un alt risc îl reprezintă dezgroparea „Planului Kozak”. Planul unei federalizări (după modelul Kozak) poate detona agenda politică. Concluziile aparțin mai multor analiști care au elaborat o publicație despre riscurile anului 2017, prezentată de IDIS „Viitorul”, transmite IPN.

În opinia analiștilor, succesiunea unui președinte pro-Kremlin deschide noi orizonturi de creștere a influenței rusești în Republica Moldova, inclusiv prin opțiuni de politică externă, creând percepția unei puteri bicefale, spre care vor fi orientate diverse platforme de „soft-power” loiale Rusiei: accesul la piața rusă, statutul migranților, rolul extins al bisericii ruse, puterea hibridă etc. Un pericol major al anului 2017 îl poate juca proiectul de „transnistrizare” prin aplicarea mecanică a Protocolului de la Berlin, semnat în vara anului 2016, care primește astfel consistență prin apariția unui președinte predispus reglementărilor „tranzacționale” pe contul Republicii Moldova.

Analiștii consideră că narativul rusesc privitor la rolul excepțional al trupelor sale de pacificare va fi reactualizat în 2017, prin Dodon. Deși nu mai pot finanța regimul separatist ca și acum câțiva ani, oficialii ruși și-ar dori să rezolve problema viabilității acestei enclave militarizate prin atragerea unor forțe politice din Republica Moldova în proiectul federalist, forțând astfel Republica Moldova să accepte prețul reintegrării cu regiunea separatistă prin renunțarea la UE, denunțarea acordurilor semnate în 2014 și asigurarea unui statut cu putere de veto pentru regimul separatist.

Cât ține de „Planul Kozak”, analiștii menționează că peste 65% din respondenții sondajelor resping planul, care este perceput ca un instrument de spargere a suveranității Republicii Moldova, sub garanții militare rusești și prezență militară străină, ceea ce promite o mare destabilizare politică. Statul Republica Moldova ar fi o pradă ușoară pentru regimul militarizat de la Tiraspol, care nu are niciun fel de rețineri, obligații și alte piedici morale, ceea ce înseamnă că nu are ce pierde. Este adevărat că Moscova și-ar putea camufla intențiile prin plantarea unor legi tranzitorii, care i-ar recunoaște regimului separatist elemente de suveranitate.

Previzionarea riscurilor a fost efectuată cu implicarea unor comunități de policy thinkers. Respondenții au fost rugați să simuleze cele mai mari provocări ale anului 2017 pentru Republica Moldova.

Sursa: IPN