Ieri la Parlament a avut loc prima şedinţă a Grupului de lucru „privind asigurarea funcţionalităţii unităţii teritoriale autonome Găgăuzia”, care în 2017 a elaborat pachetul de legi pentru Găgăuzia.

„Scopul activităţii Grupului este de a îmbunătăţi funcţionarea autonomiei găgăuze în cadrul constituţional al Republicii Moldova, având la bază Legea privind statutul special al Găgăuziei din anul 1994”, se arată într-un comunicat al Parlamentului.  

În cadrul şedinţei, vicepreşedintele Parlamentului, Vlad Batrîncea, a fost desemnat copreşedinte al Grupului din partea Parlamentului ţării. Din partea Adunării Populare a Găgăuziei, copreşedinte este membrul acesteia, Gheorghe Leiciu.

Membrii Grupului au convenit să recapituleze activitatea de până acum a acestuia, urmând să le fie prezentate rapoartele, regulamentul actualizat, proiectele de lege aflate în proces de examinare. De asemenea, deputaţii vor conveni asupra agendei, planului de întâlniri formale şi informale, obiectivelor şi direcţiilor de lucru.

Amintim că Parlamentul a votat în vara anului 2017 trei proiecte de legi – unul, în prima lectură, şi celelalte două – în lectura finală – cu scopul armonizării Legii speciale cu privire la statutul juridic al Găgăuziei cu legislația națională.

Pachetul de legi a fost înaintat de Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) și a stârnit îngrijorarea experţilor de la Chişinău. Unii dintre aceștia au observat riscuri pentru integritatea şi securitatea Republicii Moldova. Totodată, un proiect de lege prevede că legislativul nu poate să modifice legea privind statutul unității teritorial-administrative fără acordul Adunării Populare.

Proiectele au fost dezbătute la mai multe ședințe ale Parlamentului în 2017 și, într-un final, au fost adoptate în propria redacție, diferită de forma inițială. Igor Dodon a refuzat să le promulge deoarece a considerat că acestea „nu corespund propunerilor elaborate de grupul de lucru al Parlamentului şi al Adunării Populare din Găgăuzia (APG)” şi le-a returnat în Parlament.

Fostul deputat Valeriu Ghileţchi a relevat într-un interviu, pentru DESCHIDE.MD, că prin acest pachet de legi autorităţile de la Comrat urmăreau ca autonomia găgăuză să aibă un nivel juridic special.

„Noi avem autorități locale de nivelul I și II, iar pentru Găgăuzia proiectele de legi prevedeau nivel juridic special. Am considerat că acest lucru nu poate fi acceptat și am revenit la terminologia utilizată în legislație și am introdus peste tot «statutul juridic special». Am făcut acest lucru, pentru că nivelul juridic special, din punctul nostru de vedere, deschidea portița spre federalizare”, a spus Ghileţchi.

Pe adoptarea legilor care precizează statutul special al Autonomiei Găgăuze insistă de mult organizațiile internaționale, reprezentate de Consiliul Europei, Uniunea Europeană și OSCE.