Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și a Drepturile Omului Biroul concluzionează, cu privire la proiectul de lege de reformă a Justiției, propus de Guvernul Sandu, că dacă acesta va fi implementat, Guvernul va fi tentat și va avea pârghiile să acapareze Curtea Supremă de Justiție.

Ministerul Justiției a publicat traducerea română a documentului emis de Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și a Drepturile Omului care conține o opinie referitor la Proiectul de lege privind reforma Curții Supreme de Justiție și organelor procuraturii. Documentul de 56 de pagini conține o analiză amănunțită amănunțită a proiectului și a recomandărilor pentru Ministerul Justiției.

Proiectul propriu-zis, împreună cu solicitarea de revizuire a acestuia, a ajuns la Birou pe 18 septembrie, iar pe 16 octombrie, Biroul a emis nota critică asupra documentului.

Opinia Biroului elucidează în primul rând domeniile ce reprezintă îngrijorare. ODIHR menționează perpetuarea în sistemul judecătoresc din Republica Moldova a problemelor privind integritatea, corupția, influența politică și lipsa încrederii publice în instituțiile sistemului judecătoresc. Structura ierarhică în cadrul instituțiile din sistemul judecătoresc este excesiv de rigidă, iar procesul de selecție și desemnare a persoanelor din sistem este netransparent.

ODIHR mai statuează că reforma sistemului judecătoresc nu poate fi efectuată prin subminarea independenței judecătorești această reformă urmează să țină cont și de angajamentele asumate în fața OSCE.

Biroul spune că o reformă aprofundată și competențelor cheie în sistemul judecătoresc și instituția procuraturii trebuie să se bazeze pe analiză multilaterală a impactului acesteia. Trebuie în special identificate lacunele structurale ale sistem înainte de a face propuneri privind unor măsuri extreme cum este procesul de reevaluare. Dacă nu există o asemenea necesitate, și atunci când se recurge la măsuri neechilibrate, Guvernul va fi expus riscului de a „acapara” Curtea Supremă de Justiție, ceea ce ar putea cauza consecințe grave asupra independenței acestei instituții.

„Dacă necesitatea unei asemenea măsuri nu poate fi identificată cu claritate, sau atunci când se recurge la aplicarea unor măsuri disproporționate sau neechilibrate, guvernul este expus riscului de a fi perceput ca instituind o ”acaparare” a Curții Supreme de Justiție, ceea ce ar putea cauza repercusiuni grave pentru independența acestei instituții și de asemenea poate rezulta în crearea unui precedent periculos în baza căruia guvernele ulterioare ar putea să procedeze în mod similar, fără a oferi o motivare substanțială necesară”, se arată în textul opiniei.

Biroul mai concluzionează că implementarea reformelor de asemenea gen în regim de urgență, în perioada imediată după alegeri, este expusă riscului de adoptare a unor puncte deficiente care ar putea avea un impact dăunător pe termen lung. Acest fapt ar putea culmina cu intensificarea problemei lipsei de încredere publică față de sistemul de justiție.

Totodată, măsurile extraordinar pot fi justificate pe post de excepție, ca remediu pentru eradicarea unui nivel extrem de înalt al corupției și a lipsei de competență profesională  în rândul judecătorilor, sau în cazul unei imixtiuni politice semnificative în numirea judecătorilor.

„Însă chiar și în asemenea cazuri, punctul de pornire întotdeauna va fi principiul că mecanismele și procedurile ordinare de asigurare a responsabilității judecătorilor vor continua a fi aplicate, cu excepția cazului când se demonstrează că acestea sunt compromise în sine într-un asemenea grad, încât nu-și pot îndeplini rolul scontat”.

Chiar dacă autoritățile decid totuși să implementeze un asemenea mecanism ad hoc, ODIHR recomandă revizuirea substanțială a Proiectului de lege pentru a fi garantată independența judecătorească.

„Procedura de reevaluare urmează a fi efectuată în baza unor criterii clare și obiective, de către instituții ce dețin toate caracteristicile unei instanțe judecătorești imparțiale și independente, în conformitate cu standardele de bază ale unui proces echitabil, și cu oferirea posibilității judecătorului supus evaluării de a contesta decizia în fața unui organ independent și imparțial, atât sub aspect de drept, cât și de procedură, în același timp asigurându-se transparența și supravegherea publică a acestui proces”, scrie ODIHR.

Amintim că potrivit noului proiect prezentat de fostul Ministru al Justiției, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) și Procuratura Anticorupție ar putea avea mai puține competențe. 

Potrivit Bizlaw, reforma presupune modificarea numărului de judecători de la 33 la 17. Pentru a stabili însă care dintre actualii judecători vor rămâne în noua componenţă a Curţii, ministra spune că aceştia vor fi supuşi unui mecanism de evaluare externă, efectuată de o comisie independentă, compusă din 18 membri, profesionişti, cu o reputaţie ireproşabilă, inclusiv şase experţi europeni, foşti judecători şi procurori din spaţiul UE.

Aceeaşi comisie va evalua şi preşedinţii Curţilor de Apel şi a instanţelor judecătorești, precum și vicepreședinții Curților de Apel și a anumitor instanțe de fond. În acelaşi context, ministra propune completarea numărului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu încă trei membri, profesori titulari.

Cu referire la schimbările ce vizează Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), Olesea Stamate a declarat că vine cu propunerea de a suplini numărul membrilor CSP cu încă doi reprezentanţi ai societăţii civile şi completarea în rândul membrilor de drept ai CSP cu preşedintele Uniunii Avocaţilor.

”Propunem ca Procurorul General să fie ales de către CSP în baza unei liste scurte propusă de Ministerul Justiţiei, candidaţii să fie selectaţi în bază de concurs de către o comisie formată la Ministerul Justiţiei. Venim cu propunerea eliminării criteriului obligatoriu de experienţă în organele procuraturii de cinci ani pentru candidatul la funcţia de procuror general”, a spus Olesea Stamate.