27 February, 2017

(EXCLUSIV) INTERVIU // Andrian Candu: În 2016, clasa politică a înţeles că dacă se vrea, se poate!

(EXCLUSIV) INTERVIU // Andrian Candu: În 2016, clasa politică a înţeles că dacă se vrea, se poate!
FOTO: Deschide.MD
Anul 2016 a fost anul în care clasa politică a înţeles că dacă se vrea, se poate. Este concluzia Preşedintelui Parlamentului, Andrian Candu, expusă în cadrul unui interviu acordat portalului Deschide.MD. Domnia sa ne vorbeşte despre lecţiile învăţate, despre atmosfera din coaliţie şi despre priorităţile anului 2017. Reforma Guvernului şi o posibilă extindere a majorităţii parlamentare sunt, deasemenea, printre subiectele abordate. În partea a doua a interviului discutăm despre planurile PD, printre care se numără şi consolidarea mai multor forţe de centru stânga într-o platformă comună. La final aflăm de la speaker unde îşi petrece sărbătorile de iarnă şi dacă au găsit un nume pentru noul membru aşteptat în familia Candu.

Aş vrea să ne spuneţi, pentru început, care sunt, în opinia Dvs, concluziile anului 2016?

— A fost un an greu, într-o atmosferă de lucru dificilă şi o presiune mare din partea societăţii şi a pertenerilor noştri. A fost un an greu nu doar pentru clasa politică, ci, în general, pentru ţară. Luna ianuarie îmi aduce aminte de o lună neagră, metaforic vorbind. În schimb, la scurt timp noi am reuşit să ne stabilim nişte acţiuni foarte concrete, pe care trebuia să le îndeplinim. Anume aceste acţiuni ne-au ajutat să depăşim criza social-economică. Astăzi, nu se mai simte deja acea presiune, chiar dacă – recunosc – nu cred că politicul şi-a recăpătat încrederea din partea cetăţenilor. La acest capitol suntem departe. Totuşi, acest an ne demonstrează că, dacă se vrea, se poate. 

În acest an am susţinut şi câteva teste importante. În primul rând, este vorba despre foaia de parcurs adiată de partenerii noştri de la Bruxelles, dar propusă şi realizată de noi. Un al doilea test a fost recuperarea încrederii partenerilor noştri de la FMI, de care chiar avem nevoie şi nu mă refer la surse financiare, dar la expertiza şi la suportul lor tehnic pentru a restabili situaţia economică, situaţia din sectorul bancar. Reuşitele noastre, atinse spre sfârşit de an (mă refer aici de dezgheţarea finanţării externe, proiectele Băncii Mondiale şi cele ale UE, proiectele FMI), ne demonstrează că s-a lucrat bine şi mai demonstrează că într-un an se pot face multe, dacă se vrea. 

— Dar lecţiile învăţate?

— Într-adevăr, anul acesta a fost o bună lecţie. Trebuie să înţelegem că nu doar adevărul pe care îl deţinem este cel absolut. Trebuie să înţelegem că există şi alte opinii, că e bine să fie contradicţii. E bine să existe discuţii cu societatea civilă şi cu partidele de opoziţie. Şi nu e neapărat să iei  în consideraţie cele cerute, dar e bine să treci prin acea analiză. Dacă vă amintiţi, în luna ianuarie a existat un forum al societăţii civile, care, ulterior, în mare parte, s-a alăturat politicului de opoziţie. Din păcate, nu s-a ajuns la prea mult consens, pentru că partenerii noştri de dialog au început a stabili termene şi ultimatumuri. Totuşi, a fost o lecţie învăţată şi anume: că trebuie să apleci urechea şi să asculţi societatea civilă, indiferent cum este ea. Cu opoziţia politică e mai diferit, pentru că scopurile sunt diferite. Ei nu urmăresc decât să vină la Guvernare. Cât despre de proiecte concrete din Parlament, au fost unele în care simt că nu s-a comunicat suficient de bine. De exemplu, proiectul privind liberalizarea capitalului. Pe reforma sistemului de pensii parcă s-a comunicat bine, dar, şi acolo, nu au fost punctate toate avantajele acestei legi. Nu s-a reuşit iniţierea reformei Guvernului. Există o analiză şi nişte propuneri, dar ele sunt deocamdată doar la nivel de discuţii. 

— Dar în cadrul coaliţiei, în comunicarea cu cei care fac parte din ea, ce lecţii au fost învăţate? Cum reuşiţi să nu afişaţi disensiunile care, cu siguranţă, apar din cauza intereselor diferite sau, cel puţin, a viziunilor diferite?

— Aş vrea să vă redau atmosfera în coaliţia pe care o avem azi spre comparaţie cu cea care era în coaliţiile trecute. Dacă, în perioadele anterioare, pe lângă agenda reformelor, dominau, pe alocuri, şi interesele de partid, poziţionări, conflicte, competiţie uneori nesănătoasă, blocaje, când un partid excela printr-o idee mai bună, iar celelalte puneau piedici, acum lucrurile sunt mult mai clare, mult mai simple şi mult mai uşor de lucrează. Se stabileşte un scop, se stabilesc acţiunile concrete şi comunică strict pe agendă. Aproape că lipsesc discuţiile în contradictoriu. Nu se vorbeşte dacă e bine pentru un partid sau altul. Se discută doar dacă e bine pentru ţară sau nu. Dacă e bine acum sau mai bine în sesiunea următoare... Foarte puţine au fost discuţiile legate de poziţionarea vreunui partid. Iar cele care au existat, de regulă s-au referit la subiecte precum alegerea preşedintelui. 

— Spuneţi că se lucrează mult mai bine, pentru că nu există concurenţă între partide. Totuşi, e o coaliţie în care sunt două partide cu acte în regulă: PL şi PDM. În condiţiile în care democraţii şi-au asumat în totalitate actul guvernării, cât de probabilă este o reconfigurare a majorităţii parlamentare, cu sau fără PL?

— Nu văd de ce am căuta o schimbare, dacă lucrurile merg bine. Fracţiunea PL este o componentă  importantă în această majoritate parlamentară. Fără ei nu am fi reuşit. Ei sunt partenerii noştri şi  sunt importanţi pentru noi. Dacă există discuţii contradictorii, fie căutăm argumente, ca să ne convingem reciproc, fie renunţăm la idee sau o punem deoparte. 

— Ne puteţi da exemple când au fost discuţii contradictorii cu PL?

— De exemplu, noi am considerat că Parlamentul putea să aprobe rezultatele la care s-a ajuns în acel grup de lucru pe marginea Găgăuziei. Noi considerăm că acele modificări sunt nevinovate şi nu aduc niciun prejudiciu. Aprobându-le, nu facem decât să reiterăm prevederile Constituţiei. Ele sunt aşteptate de Comrat şi de partenerii noştri, care au investit în noi şi în tot ce înseamnă incluziunea minorităţilor. Partidul Liberal consideră altfel: că facem prea multe cedări, că lucrurile trebuie abordate mai complex. Iată aici nu am găsit limbă comună şi, în această situaţie, am pus subiectul deoparte. Timpul le va pune pe toate la locul lor sau poate va dispărea necesitatea de a se reveni la acest subiect. 

— Aţi vorbit mai sus despre o reconfigurare, dar aş vrea să vă întreb şi despre o extindere a majorităţii parlamentare. Cât de posibilă o vedeţi? Şi cât de necesară?

— Noi am discutat de câteva ori şi, în vară, am ajuns la un moment foarte aproape în a-i avea parteneri în majoritate pe colegii din PPEM, fiind vorba de echipa domnului Leancă. Atunci discuţiile nu au fost duse la bun sfârşit din lipsă de timp şi, cu regret, nu s-a evoluat în acest sens din cauza altor subiecte care, la acel moment, au devenit prioritare: campania, alegerile... Eu cred că noi ar trebui să revenim la subiectul respectiv. Eu cred că domnul Leancă şi echipa dumnealui ar putea face parte din majoritate şi nu mă refer neapărat la funcţii, la condiţii, ci la faptul că tot ce facem noi se înscrie în echipa lui şi a echipei pe care o conduce. 

— Dar PL cum priveşte această opinie a Dvs?

— Există o anumită problemă în relaţia PL-PPEM din cauza Primăriei şi a CMC. Dar, dacă noi vom reuşi să facem abstracţie de ce se întâmplă la Primărie şi să ne punem scopuri mult mai sus decât Primăria, chiar dacă ea este a municipiului Chişinău şi este foarte importantă, atunci eu cred că vom reuşi.

— V-am adresat întrebările de mai sus, dorind, de fapt, să ajung la nişte zvonuri care decurg din anumite calcule matematice. Spre exemplu, dacă un grup de deputaţi din fracţiunea PLDM şi altul din fracţiunea PCRM urmează calea foştilor lor colegi şi devin neafiliaţi, atunci majoritatea ar putea deveni una la fel consolidată şi de constructivă, doar că atunci va fi posibilă eliminarea PL-lui şi va rămâne doar PD – ca partid cu acte în regulă. E un scenariu care, cel puţin teoretic, i-ar conveni  PD-lui, pentru că ar dispărea concurenţa partinică. Cât adevăr în aceste zvonuri?

— Pornesc de la faptul că în majoritatea noastră nu există competiţie politică. PD şi PL au electorate diferite. Pe alocuri viziunile sunt diferite, dar în acelaşi timp noi am găsit consens. De fapt, şi în precedentele coaliţii PL era un partener viabil şi loial majorităţii. Noi nu căutăm competiţie şi nici reconfigurare a majorităţii parlamentare. Dacă vine cineva în majoritate şi aduce o valoare adăugată, este binevenit, dar nu în detrimentul unei componente a majorităţii. Dacă vreţi să mă întrebaţi „este sau nu adevărat că PD vrea caută  să scape pe PL”, vă spun că nu este adevărat.

— Reforma Administraţiei Publice Centrale. Am văzut câteva propuneri: una formulată de PL, alta de Guvern. Cum vor fi compilate? Cât de sensibile sunt discuţiile la acest subiect? Şi spuneţi-mi, vă rog, dacă va fi renegociată partajarea funcţiilor în Guvern după ce se va ajunge la consens pe structura lui.

— Nu s-a avansat pe acest subiect, pentru că nu s-a ajuns să fie discutat acest subiect în coaliţie. Noi l-am discutat doar ca idee şi ca necesitate. În presă – şi nu doar – au apărut mai multe versiuni. Pentru mine nu contează atât de mult numărul de ministere, cât faptul ca procedurile să fie simplificate. Am stabilit că după sărbători revenim în forţă şi iniţiem discuţiile pe marginea acestei reforme. Ea va deveni prioritatea aproape numărul 1. Atunci vom ştiu exact care sunt viziunile fiecărei componente a coaliţiei. Abia după ce se va ajunge la un consens pe structură, vom trece şi la discuţii privind partajarea; dar nu a funcţiilor, ci a responsabilităţilor. Funcţiile azi sunt, mâine nu-s, dar domeniile sunt cele mai importante. 

— Dar eu constat o contradicţie foarte vizibilă: Dvs. spuneţi că această reformă va deveni prioritatea numărul 1 în sesiunea care vine, în timp ce domnul Ghimpu lasă de înţeles că este o reformă necesară, dar că nu grăbeşte. Domnia sa consideră că această reformă trebuie să aibă loc după reforma dministraţiei publice locale.

— Domnul prim-ministru Filip vrea să vină în Parlament şi să prezinte conceptul de reformă în totalitate, inclusiv reforma APL. Nu poţi face reformă pe bucăţi, aşa cum s-a încercat în anii precedenţi. Noi nu putem vorbi de harta judecătoriilor, când nu avem harta şcolilor, grădiniţelor, a punctelor sociale, a centrelor judeţene sau cum se vor mai numi ele. Iată de ce Guvernul Filip, cel puţin din câte cunosc eu şi din discuţiile cuu domnul prim-ministru, are intenţia să vină cu un concept general, dar care va fi implementat pe etape. În acest fel vom încerca să ne asumăm o strategie pe câţiva ani. Aceasta reformă nu se va face pe parcursul unei sesiuni sau două ori pe parcursul unui an sau doi. 

— Lupta împotriva corupţiei – care pare să fi luat ritmuri accelerate – generează dispute sau certuri în majoritate?

— Nu, noi niciodată nu am discutat despre cazuri penale, despre cine este arestat  şi de ce este arestat sau de modul cum se desfăşoară vreo ancheta sau alta. Niciodată nu a fost condiţionat şi nici măcar adiat acest subiect. Niciodată!!! Lupta împotriva corupţiei nu are culoare politică. După cum vedeţi, sunt reţinuţi oameni din instituţii care, politic, aparţin atât PD, cât şi PL. 

— Ştiu că există, înregistrat, un proiect care presupune posibilităţi noi de constituire a entităţilor parlamentare: fracţiune, blocuri etc. Iniţiatori sunt deputaţii plecaţi din PLDM. Care e scopul acestui proiect? E cu undă verde sau roşie din partea majorităţii?

— Există mai multe idei în privinţa organizării unui grup de deputaţi. Există câteva decizii ale CC, care egalează în statut o fracţiune cu un grup parlamentar. Sunt opinii diferite în privinţa fracţiunii formate din concurent electoral şi grupul parlamentar constituit prin ruptura unui fracţiuni. Noi înţelegem foarte bine necesitatea şi importanţa organizării într-un anumit grup, cu o anumită logistică necesară. Şi nu mă refer aici doar la un birou în care ei se por întruni, comunica, dar şi la nivel de reprezentare în comisii, în Biroul Permanent etc. S-a discutat de câteva ori acest subiect în cadrul majorităţii parlamentare, dar nu s-a finalizat discuţia, luând în considerare alte priorităţi care au fost în ultimele luni. Vom reveni la subiectul respectiv imediat după sărbătorile de iarnă, deoarece sunt două grupuri mari, care au nevoie de organizare şi reprezentare. În plus, poate sunt colegi care vor să se regăsească într-un partid sau altul pentru alegerile din 2018 şi vor să înceapă pregătirile, deaceea noi  cu siguranţă vom reveni la acest subiect. 

— Să discutăm un pic şi despre planurile partidului. Noul preşedinte al PD, Vlad Plahotniuc, spunea, în discursul său de la Congres, că vrea să reformeze partidul. Totodată, unii formatori de opinie au spus (într-o analiză publicată pe Deschide.MD) că PD s-ar pregăti să devină o alternativă pentru PSRM, în preajma alegerilor parlamentare din 2018. Cât adevăr în această opinie?

— Răspunsul meu e DA, dar nu numai! Da, vrem să ne reformăm în sensul calităţii, integrităţii, profesionalismului şi dedicaţiei pentru dezvoltarea ţării şi DA, vrem să dezvoltăm o stângă europeană. Spun asta pentru că, în Republica Moldova, cu regret, dreapta este considerată pro-europeană şi împotriva a tot ce vine din Est, iar stânga este privită ca fiind întotdeauna prorusească şi împotriva Occidentului. Acest lucru nu e normal, pentru că în Europa există o stângă foarte puternică. Social-democraţia europeană nu a fost anulată de nimeni. Noi vrem să devenim acea stângă proeuropeană, care să implementeze acordul de asociere până vom ajunge la faza de pre-aderare şi aderare la UE. Nu vrem să fim o alternativă pentru PSRM. Ei îşi au platforma lor, viziunea lor. Văd că în ultimul timp au intrat în războiul drapelelor, decretelor şi altele... Este treaba lor. PD tot timpul a fost un partid de centru, cu elemente de centru-stângă. Totuşi, propunerile noastre prevalau mai spre dreapta. Acum e cazul să ne concentrăm pe tot ce înseamnă centru-stânga şi să construim o stângă europeană.

— Ce acţiuni concrete presupune acest proces de reformă pe care l-aţi anunţat?

— În primul rând, este vorba despre o poziţionare şi o conlucrare mult mai bună cu partenerii noştri din UE. Avem deja acorduri de colaborare cu colegii din PSD (România), dar urmează să intensificăm dialogul şi cu alte partide europene, în mod special cu cele din Parlamentul european. Pe lângă parteneriatul extern, este important ce acţionăm şi pe interior. Este important să discutăm cu partidele care ne sunt apropiate nouă ca viziune, ca doctrină şi să vedem în ce măsură putem să colaborăm, ca să pregătim o platformă mai mare. Doi: să stabilim ca priorităţi, inclusiv în programul de guvernare, anumite elemente sociale, adică tot ce înseamnă cetăţeanul, locul de muncă, sănătate, educaţie. Trei: reformarea partidului pe interior. Trebuie să ne axăm pe departamentele de specialitate, care să identifice soluţii pe anumite probleme. Totodată, partidul trebuie să treacă printr-un proces de curăţare. Oamenii care au o valoarea adăugată şi au stat în spate, poate ar trebui scoşi în faţă. 

— Aţi pomenit de doctrină. Ne puteaţi spune dacă PD a avut vreodată obiecţii în privinţa acţiunilor întreprinse de domnul ministru Şalaru în tot ce ţine de colaborare cu NATO?

— E relativ ceea ce întrebaţi, pentru că e greu de identificat unde e limita. După cum ştiţi, domnul Şalaru şi PL au pledat întotdeauna pentru integrarea în NATO. În acelaşi timp, toţi înţelegem că, din punct de vedere juridic, dar şi al situaţiei geopolitice, acest lucru este imposibil. Zic asta, pentru că suntem un stat neutru, avem forţele ruse în Transnistria şi multe, multe altele. În acelaşi timp, noi tot am pledat mereu pentru buna colaborare cu NATO, iar asta o demonstrează şi faptul că domnul prim-ministru Filip a semnat la Bruxelles deschiderea Biroului NATO. 

— Ajutaţi-mă să înţeleg o neclaritate: atunci când a fost adusă tehnica NATO în PMAN, PD s-a opus acestei iniţiative? Vă întreb, pentru că la acest subiect declaraţiile făcute de domnul Şalaru şi domnul Ghimpu se contrazic. 

— Noi nu am fost împotrivă ca tehnica militară să fie în Republica Moldova, să existe exerciţiile respective. Noi, în general, cu SUA avem un dialog strategic. Nu cu NATO: cu SUA. Noi nu am fost împotrivă, doar am ridicat anumite semne de întrebare dacă lucrul acesta ar trebui să fie anume în PMAN şi anume de 9 mai. Din punct de vedere politic şi al sensibilităţii subiectului, probabil s-au depăşit puţin limitele.

— Ce faceţi de sărbători? Veţi merge în vacanţă?

— Voi merge doar o săptămână la familia mea care se află acum în Cehia şi atât. 

— Aţi ales un nume noului membru aşteptat în familia Dvs?

— Încă suntem în dezbateri. Toţi participă la aceste dezbateri foarte democratic. Nu se impun opinii. Fetiţa – Vera – îşi are numele ei favorit. Băiatul – Daniel – pe al lui. Soţia are, şi ea, nişte preferinţe...

— Dar va fi un nume cu tradiţie, aşa cum fiica Vera a primit numele în cinstea mamei Dvs?

— E greu de spus. Lista e mare! Când ajungem la un nume sau două, vă spun! 

 

 

 

 

Ai depistat o eroare în text?  Selecteaz-o  și apasă combinația de taste CTRL + ENTER

Ultimele știri