Gestul inspectorului de patrulare Andrei Rotaru de a nu vorbi limba rusă cu un șofer din UTA Găgăuzia a devenit cel mai mediatizat motiv informațional din ultimele zile. Cei care i-au sărit în cap polițistului au fost activiști civici, deputați socialiști, blogheri și instituții media care pledează pentru crearea în Republica Moldova a unei „națiuni civice”. Toți aceștia au spus că polițistul trebuie să vorbească rusa cu șoferii, statul trebuie să-i învețe pe găgăuzi limba română, că societatea trebuie să se lecuiască „de boala naționalismului”, mass-media trebuie să cenzureze comentariile xenofobe.

Newsmaker a scris într-un editorial că incidentul cu șoferul din Vulcănești și polițistul a introdus noi pagini în „letopisețul urii moldovenești”. Celelalte pagini au fost scrise de reacția publicului moldovean la moartea lui Andrei Brăguța, de reacția față de discursurile ranchiunoase ale lui Ilan Șor. Publicul moldovean este unul xenofob! Jurnalistul se indignează de faptul că gestul lui Andrei Rotaru a fost susținut de funcționari, medici, profesori și chiar unii dintre activiștii pentru drepturile omului. În opinia publicației, strigător la cer e că polițistul este susținut de către această pătură a societății, cea elitistă, care activează în sfera de comunicare cu populația, și nu atât de către internauții de rând.

Editorialistul continuă cu afirmația că acest caz demonstrează că problema lingvistică în Republica Moldova nu este una artificială. Soluția la care se referă autoarea a fost formulată chiar de către raportorul special al Comitetului ONU pentru minoritățile naționale – cea de a revizui metodica de predare a limbii române, de oferi oportunitatea de a învăța gratuit limba română pentru minoritățile naționale. Dialogul dintre diferiți reprezentanți ai societății moldovenești trebuie umplut cu sensuri constructive, nu distructive.

„Oricum trebuie să viețuim împreună. Putem oare noi să vedem în altă persoană un om, dar nu naționalitatea sau limba acestuia?”, se întreabă retoric ăublicația.

Blogherul Ion Grosu spune că polițistul care a refuzat să vorbească în rusă trebuie sancționat, iar Inspectoratul Național de Patrulare trebuie să ofere scuze publice șoferului. Ion Grosu crede că dacă adevărul istoric din capul polițistului va dăinui în detrimentul legii, abuzurile vor continua. Totodată, pe teritoriul UTA Găgăuzia, cetățenii au dreptul să se adreseze în limba găgăuză și să primească răspuns tot în această limbă.

„Evident că micul nostru imperiu se șterge la fund cu legea zi de zi și nici o instituție de stat nu respectă acest drept garantat de lege. Telespectatorii dintre noi se bucură și aplaudă. Așa-s ei programați, turmic, de școală și televizor”, a punctat Ion Grosu.

Fostul coordonator național al Oficiului Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului în R. Moldova, expert în drepturile omului, Veaceslav Balan a calificat comportamentul polițistului, dar și a celor comentatori care l-au susținut pe Andrei Rotaru ca fiind unul „tribal”. Din această cauză Republica Moldova nu este în Uniunea Europeană.

„Lumea vrea în Europa cu viziuni tribale. Poporul cu viziuni tribale să nu se supere când e condus de liderii cu viziuni tribale”, a scris Veaceslav Balan Pe Facebook.

Într-o postare scrisă în limba rusă, Veaceslav Balan a afirmat că într-un stat cu adevărat democratic, polițiștii trebuie să servească poporul.

„Acest polițist care se află la serviciu nu este la slujba doar a moldovenilor românofoni, dar și a găgăuzilor rusofoni. Dacă pretindeți că Moldova e Europa, atunci polițistul trebuie să răspundă în limba rusă, mai ales dacă a zis că știe limba rusă”, a spus Veaceslav Balan.  

Activista Nata Albot spune că prin faptul că polițistul a cerut șoferului să vorbească în limba română, acesta a făcut demagogie și politici lingvistice. Refuzul polițistului de a vorbi rusa este un act clasic de discriminare, deoarece oamenii din serviciul societății trebuie să servească societatea.

„Este condamnabil să încurajăm asemenea comportament”, a spus Albot la TV8. Nata Albot a precizat că gestul polițistului ar fi identic cu refuzul unui medic de a salva o persoană pe motiv că nu ar înțelege limba rusă.  

Deputatul socialist Feodor Găgăuz a menționat că marea majoritate a populației din UTA Găgăuzia cunoaște 2-3 limbi (nu a menționat care anume), însă dacă tineretul găgăuz va cunoaște și limba română asta ar fi doar un plus pentru ei.

Potrivit deputatului, statul e de vină că găgăuzii nu cunosc limba română.

„Problema este că, timp de 28 de ani, autoritățile moldovenești nu au făcut nimic pentru dezvoltarea limbii de stat în autonomie, nu au mișcat un deget. Este ușor să ne învinuiești și să reproșezi, dar încercați să faceți ceva pentru a rezolva problema!”, este îndemnul lui Feodor Găgăuz.

Totodată, comentariile la caz în rețelele de socializare demonstrează că societatea moldovenească e „bolnavă de naționalism”.  

Președintele Consiliului pentru egalitate, Ian Feldman, a spus că cetățeanul are dreptul să aleagă în ce limbă să vorbească cu reprezentanții statului, română sau rusă. Totodată, mass-media are obligațiunea să cenzureze comentariile xonofobe.  

Despre xenofobie a vorbit fostul viceministru de Externe, Valeriu Ostalep într-nu comentariu pe Facebook.

„Băiatul cela îi la serviciu. Și trebuie să respecte legea săi să fie exemplu. Da nu să se „măsoare”. Și încă cu iz xenofob. Plus absolut ilegal”, a scris Ostalep.

Într-o altă postare spune că singura șansă a societății de a ieși din sălbăticie este de a oferi limbii ruse statut de limbă oficială în Republica Moldova.

„Singura modalitate de a calma această societate și de a reintegra țara – limba rusă trebuie să aibă statut de limbă oficială (în R. Moldova n.r). Nimeni nu neagă nevoia de a cunoaște limba moldovenească, dar trebuie de făcut totul calm, fără isterie, crize de nervi și nebunie. Totuşi, pentru dezvoltarea statului și tranziția de la sălbăticie și agresiune la comunicare civilizată între oameni, rusa ar trebui să aibă statut de limbă oficială”, a comentat Ostalep.

 Aceste sunt doar câteva dintre comentariile oamenilor care se vor a fi formatori de opinie și activiști.