Statul este un fenomen natural, care ia naștere într-un mod firesc, iar statul Republica Moldova este un stat artificial, construit de alții, nu de poporul însuși. Nu din interior, așa cum se face, dar toate vin din afară. Pentru că a avut nevoie Imperiul Sovietic să-și creeze o republică autonomă, iar apoi pe baza aceasta să-și creeze o republică unională, care a ajuns să fie stat independent. Declarația a fost făcută de către scriitorul Vladimir Beșleagă, deputat în primul Parlament, la dezbaterile publice cu tema: „Cultura politică a societății moldovenești: starea actuală și tendințe”, ediția a 100-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.

Scriitorul a opinat că, dacă neamul românesc se consideră urmașul romanilor, „de ce uită el că a luat naștere dintr-o sinteză sau o asuprire de către romani? De ce uită? Și sunt persoane care izbucnesc și spun: v-ați dat după cotropitori, după asupritori, dar nu v-ați dat după cei mici care au fost asupriți. Uite aici este o enigmă a neamului nostru. A doua enigmă este: de ce Ștefan cel Mare a închinat Moldova când a văzut că nu o mai poate apăra, a închinat-o turcului, de ce? De ce Cantemir a venit și a închinat-o rușilor? De ce?. Statul acesta nu se consolidează și nu se maturizează, pentru că este tot cu lipitul – ori de acela, ori de acela”, a declarat scriitorul.

Vladimir Beșleagă a mai spus că pe vremea când era parlamentar, o treime din deputați erau unioniști și promovau direcția unionistă, însă războiul de pe Nistru le-a încurcat pe toate. „Încă pe atunci spuneam că această parte de teritoriu românesc nu poate exista decât fie ca gubernie rusească, fie ca provincie românească, atât, alternativă nu există. Dar iată că au trecut ani, au trecut decenii și statul acesta există, așa cum este el „șchiop, chior, olog”, dar merge, pentru că este interesată o anumită forță să existe”.

„Noi vorbim despre Transnistria că este o gaură neagră, dar este o gaură neagră mică, iar Moldova este gaură neagră mare, prin care se fac „învârteli și afaceri” de scară internațională. Ce-i acel miliard furat, care a fost doar o perdea? În spatele lui s-au spălat miliarde – 20-25 de miliarde, care au mers din Rusia. Unde s-a văzut ca un stat să se bage în astfel de chestii, dacă nu este o gaură neagră?”, susține scriitorul.

În contextul temei dezbaterilor, Vladimir Beșleagă a vorbit despre trilogia „Cumplite vremi”, al autor cărei este. Scriitorul afirmă că acest roman a fost tipărit în condiții foarte specifice. Ideea cărții a apărut în anul 1974, când își nota într-un carnet ce subiect interesant este destinul cronicarului Miron Costin, „timpuri în care un domnitor agramat, analfabet, asasinează, omoară și retează capul cel mai luminat om din acele timpuri”. „Se întâmpla asta în perioada anilor 1970, când regimul totalitar a pornit o luptă acerbă împotriva intelectualității noastre și zburau capete, capete”, declară Vladimir Beșleagă.

Scriitorul spune că atunci a văzut această carte ca o analogie între ceea ce s-a întâmplat în secolul 17 și în secolul 20. „La apariția acestei cărți, un critic literar, Mircea V Ciobanu, a scris o cronică în trei părți: „Eternele cumplite vremi”, adică „ceea ce a fost se mai întâmplă și astăzi, s-a întâmplat ieri”, cum spune Sfânta Scriptură sau proverbele lui Solomon – „ce este a mai fost, ce-a fost va mai fi”.

Vladimir Beșleagă a mai afirmat că în trilogie Miron Costin apare ca un principe al gândirii, al culturii, pe care nu l-a suportat un domnitor. Dar în roman este descrisă societatea în ansamblu, nu doar destinul unui om, dar destinul unui neam. „În carte sunt boieri, țărani, călugări, preoți, oameni simpli, întreaga societate. De ce? Pentru că mi s-a părut în perioada ceea că populația noastră nu cunoștea istoria națională deloc. Istoria națională era ignorată. Și eu prin intermediul acestei cărți am vrut să trezesc interesul pentru istoria națională. Atunci istoria națională începea de la „marea revoluție din octombrie”, de la fondarea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. Scopul meu a fost să fac o popularizare, o reînviere a istoriei naționale”, a afirmat scriitorul.

Totodată, spune Vladimir Beșleagă, romanul reflectă o analogie perfectă, absolută, cu perioada istorică actuală. „În societate, în clasa conducătoare, erau două partide, era partidul filoturc care ținea la imperiul turc de atunci și era partidul filopolon, care visa să scoată țara de sub mâna agarinenilor, cum se spunea atunci. Și iată Miron Costin cade victimă pentru convingerile și pentru pledoariile lui pentru a se rupe de sub imperiul otoman și a se asocia puterii polone, regatului polon. El a fost filopolon, format acolo, cultură, copilărie etc”, a conchis Vladimir Beșleagă.

La dezbateri au fost invitați și reprezentanții Partidului Democrat și Partidului Socialiștilor, care nu au dat curs invitației.

Dezbaterea „Cultura politică a societății moldovenești: starea actuală și tendințe”, face parte din ciclul de dezbateri publice desfășurate de către Agenția de presă IPN și Radio Moldova, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.