Președintele ales, Igor Dodon, se arată nemulțumit de faptul perspectiva deschiderii la Chişinău a unui Birou NATO, ca urmare a acordului semnat, ieri, de premierul Filip cu secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Dodon scrie că „guvernanții și occidentalii se grăbesc să realizeze unele proiecte de apropiere de NATO, deoarece ei înțeleg că din moment ce voi intra oficial în funcție, mă voi opune acestor tentative”.

Eu am spus, și în campania electorală, și mai devreme, că există amenințări serioase la adresa neutralității Republicii Moldova. Există riscul ca Occidentul să pună condiții ca procesul de integrare europeană să fie însoțit de cel de aderare la NATO. Acum când a fost ales un președinte socialist și statalist, guvernanții și occidentalii se grăbesc să realizeze unele proiecte de apropiere de NATO, deoarece ei înțeleg că din moment ce voi intra oficial în funcție, mă voi opune acestor tentative”, scrie președintele ales. 

În continuare Igor Dodon mai spune că poziția sa e fermă și este în acord cu dorința majorității absolute a cetățenilor Republicii Moldova: „noi nu vrem armate străine pe teritoriul țării noastre (oricare ar fi ele), nu dorim să fim parte a blocurilor militare, nu dorim să fim membri ai NATO. Din funcția de președinte voi face tot ce stă în puterile mele pentru a păstra neutralitatea Republicii Moldova. Și o voi păstra”.

Amintim că un birou NATO va fi deschis la Chișinău după ce, ieri, premierul Pavel Filip a semnat un acord în acest sens cu secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

Jens Stoltenberg, a menționat, în conferința de presă care a urmat după discuția cu Pavel Filip, că nu e vorba de o bază militară, ci de un birou civil.

Întrebat ieri de presă dacă este convins că Parlamentul Republicii Moldova şi preşedintele ales, Igor Dodon, vor accepta deschiderea unui Birou NATO, primul ministru a declarat că Parlamentul va ratifica Acordul, iar președintele îl va promulga.

„Îmi pare bine că în Republica Moldova, în sfârșit, s-a încheiat această campanie electorală. Ne vom coborî cu picioarele pe pământ de la campania prezidențială, pentru a guverna în interesul cetățenilor Republicii Moldova", a spus şeful Executivului.

Colaborarea dintre NATO și Republica Moldova a fost instituită imediat după dobândirea independenței de stat de către Republica Moldova, MAE de la Chișinău participând, în 1991, la reuniunea Consiliului de Cooperare Nord-Atlantică. Ulterior, în 1994, noi am fost primul stat non-NATO, care și-a manifestat interesul de a adera la Parteneriatul pentru Pace, susţinând inițiativa NATO de a construi parteneriate în vecinătatea euro-atlantică.

Este de menționat că revigorarea relațiilor Republica Moldova - Alianța Nord-Atlantică a fost impulsionată odată cu preluarea de către Anatol Şalaru a portofoliului de ministru al Apărării.

În 2016, ţara noastră a înregistrat o premieră în raport cu NATO: un comunicat final al unui summit aliat a atribuit Republici Moldova un paragraf distinct de poziție a Alianței cu privire la acest stat-partener. Este vorba de paragraful 116, ce constituie nu numai o referire exclusivă la Republica Moldova, ci și un angajament al Alianţei privind continuitatea consolidării capacităților de apărare ale Republicii Moldova.