Liderii Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, Pavel Filip și Andrian Candu au scris câte un mesaj pe Facebook cu ocazia Zilei Limbii Române.

De multe ori, uităm ce mare izbândă a fost să ne recâștigăm dreptul de a vorbi și a scrie în limba strămoșilor noștrii.

Astăzi, Limba Română are sărbătoarea sa națională, dar e datoria noastră să o cinstim în fiecare zi, prin vorbire corectă, prin educarea respectului pentru ea, astfel îcât copiii noștrii să preia de la noi un limbaj cultivat. 

Dorința mea este ca următoarele generații să vorbească limba română excelent, mai bine decât noi părinții, să realizeze ei ceea ce "n-a dovedit nici tata", vorba marelui nostru poet Grigore Vieru", a scris Vlad Plahotniuc.

Șeful legislativului, Andrian Candu și-a ilustrat postarea dedicată Limbii Române cu o fotografii de la Marile Adunări Naționale.

La început era Cuvântul...Acesta era întru început la Dumnezeu...Toate prin El s-au făcut” (Sfânta Evanghelie după Ioan) - Lupta pentru dreptul de a vorbi limba strămoșilor a condus spre independență și ne-a eliberat. Să fim mândri de limba noastră și să ne amintim de cei care au luptat pentru ca astăzi să putem vorbi limba română”, scrie Candu pe pagina sa de Facebook.

Premierul Pavel Filip susține că Limba Română poate fi sărbătorită în fiece zi.

În 2013 limba română a revenit la ea acasă, aici, în Republica Moldova, prin decizia Curții Constituționale. Totuși, parcă nu ne-am învățat încă să o apreciem la justa valoare, o mai schimonosim uneori. Putem sărbători limba română nu doar pe 31 august, ci in fiecare zi, încercând să o vorbim corect și învățându-i și pe copiii noștri să facă același lucru. La mulți ani, Limba Noastră cea Română!”, afirmă premierul Pavel Filip.

Și Igor Dodon a scris pe Facebook un mesaj în care reiterează că sărbătorește astăzi „ziua limbii moldovenești”. 

Amintim că România și Republica Moldova sărbătoresc astăzi Ziua Limbii Române.

Lupta românilor dintre Prut şi Nistru, pentru alfabet şi limbă, catalogată de istorici drept simbol al independenţei, a culminat în vara anului 1989.

În data de 27 august, peste 700 de mii de participanţi la Marea Adunare Naţională s-au pronunţat pentru decretarea limbii române ca limbă de stat.

Două zile mai târziu, Sovietul Suprem al RSSM a adoptat legislaţia lingvistică. Limba "moldovenească", scrisă cu grafie latină, a fost declarată limbă oficială a Moldovei.

Chiar din 1 septembrie 1989, obiectul de studiu în şcoli s-a numit Limba şi literatura română, potrivit deciziei ministrului Învăţământului de atunci, Nicolae Mătcaş.

Parlamentul agrarian, ajuns la putere în 1994, a adoptat Constituţia Moldovei, iar în articolul 13 era indicat că "limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească funcţionând pe baza grafiei latine".

Ulterior, oamenii de ştiinţă au încercat să argumenteze necesitatea modificării acestui articol, dar fără succes.

Împotriva limbii române s-au pronunţat şi comuniştii, care au venit la putere în 2001. Iniţiativele acestora de a modifica denumirea obiectului Limba română în limba moldovenească au fost criticate dur.

Mii de oameni au ieşit la proteste în anii 2002, 2004 şi 2008.

În 2013, Curtea Constituţională a luat o decizie fără precedent şi a stabilit că Declaraţia de Independenţă este mai puternică decât Constituţia în chestiunea limbii de stat.

Astfel, sintagma "limba română" a devenit constituţională şi poate fi utilizată în actele oficiale.

Şi în România la 31 august este sărbătorită Limba Română.

Mai mult decât atât, în anul 2011, mai multe asociații și organizații românești din Serbia, Bulgaria, Ungaria și Ucraina au stabilit ca ziua de 31 august, zi în care în Republica Moldova este sărbătorită Ziua Limbii Române, să fie sărbătoare națională a acestor comunități românești, urmând ca, începând cu anul 2012, ea să fie sărbătorită în toate aceste comunități.

De asemenea, au solicitat și celorlalte asociații și organizații românești din întreaga lume să proclame ziua de 31 august ca Ziua Limbii Române și să o serbeze ca atare.