Aviz negativ al Ministerului Justiţiei pentru iniţiativa legislativă de a restricţiona cetăţenia dublă în cazul persoanelor cu acces la secretul de stat. Surse din cadrul instituţiei susţin că propunerea deputatului PSRM Vladimir Ţurcanu vine în contradicţie cu hotărârea Curții Constituționale din 17 octombrie 2017.

Propunerea deputatului Ţurcanu vizează, conform unei note publicate pe site-ul Guvernului, "formularea unei rezerve la Convenţia europeană cu privire la dubla cetăţenie". Ministerul Justiţiei, însă, afirmă că „Republica Moldova este parte la Convenţia europeană cu privire la cetăţenie, adoptată la Strasbourg la 6 noiembrie 1997, din anul 1999. Potrivit art.29 alin. (1) din Convenţie, orice stat parte poate formula rezerve cu privire la aplicarea unora dintre dispoziţiile Convenţiei, însă acestea pot fi formulate doar în momentul semnării ori în momentul depunerii instrumentului de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare la Convenţie”. Iar Republica Moldova a ratificat Convenţia prin Hotărârea Parlamentului nr.621-XIV din 14 octombrie 1999, fără formularea unor rezerve privind aplicarea art. 17 alin. (1).

În plus, potrivit sursei citate, şi Curtea Constituțională (CCM) s-a pronunţat asupra acestei probleme, iar autoritățile publice sunt obligate să pună în aplicare deciziile înaltului for din 31 ianuarie 2017 11 decembrie 2014.

Vezi mai jos documentul integral: 

--------------------- Parlamentul a votat în iulie 2017 eliminarea restricțiilor de a deține dubla cetățenie pentru militarii din serviciul militar prin contract. Proiectul a fost susținut cu votul a 62 de deputați.

E vorba de următoarele prevederi din Legea cu privire la statutul militarilor:

- Nu pot fi încadraţi în serviciul militar prin contract cetăţenii care deţin cetăţenia altui stat (articolul 28, aliniatul 6, litera „e”);

- Militarii din serviciul militar prin contract sunt eliberați la dobîndirea cetăţeniei altui stat (articolul 35, aliniatul 3, litera „g”);

- Cetăţenii Republicii Moldova care au domiciliu permanent legal pe teritoriul Republicii Moldova şi care deţin cetăţenia unui alt stat nu pot fi încadraţi în serviciul militar prin contract (articolul 38, aliniatul 2).

Amintim că la sfârșitul lunii ianuarie 2017 Curtea Constituțională a decis că prevederile legale care interzic multipla cetățenie pentru militarii prin contract sunt neconstituționale. Autorul sesizării, avocatul poporului, Mihail Cotorobai, a menționat atunci - în Apelul său Înaltă Curte - că această lege nu respectă dreptul la egalitate al militarilor angajați prin contract, în comparație cu deţinătorii altor funcţii publice. Cotorobai a observat în acest context că tinerii cu multiplă cetățenie nu beneficiază nici dreptul să facă studii la Academia Militară „Alexandru cel Bun".

Curtea a statuat că jurământul militar depus pentru Republica Moldova reprezintă asumarea responsabilității pentru respectarea legilor și regulamentelor militare, iar încălcarea îndatoririi constituționale și legale atrage după sine răspunderea juridică. Astfel, militarul poate fi tras la răspundere pentru trădare de patrie, divulgarea secretului de stat, predarea de bună voie în prizonierat, părăsirea samavolnică a câmpului de luptă sau refuzul de a acţiona cu arma.

--------------------- Ulterior, Ministerul Justiției a venit cu un proiect de lege în care propune să permită ofițerilor SIS să dețină cetățenie dublă.

Însă la ședința Parlamentului din 15 decembrie, 2017 au avut loc discuții aprinse referitor la acest proiect de lege, iar votul a fost amânat după ce președintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov a declarat că Hotărârea Curții Constituționale care permite ofițerilor Serviciului de Informație și Securitate să aibă mai multe cetățenii „este una deocheată și nu este normal ca unele categorii de funcționari să dețină mai multe pașapoarte”.

Diacov a fost atunci susţinut de parlamentarii socialişti şi, între ei, cel mai mult, de Vladimir Ţurcanu, care a şi depus ulterior propunerea privind restricţionarea dublei cetăţenii în cazul persoanelor care au acces la secretul de stat.

Ulterior, atitudinea lui Diacov a fost susținută de mai mulți deputați democrați, drept care spicherul Andrian Candu a propus amânarea votului pentru o altă ședință.