Acum o săptămână, Comisia Națională pentru constituirea circumscripțiilor uninominale permanente a expediat Guvernului proiectul de hotărâre cu privire la formarea circumscripțiilor pentru alegerile parlamentare din anul 2018. Rezultatele activității Comisiei au fost criticate de unele forțe politice, fiind remarcate multiple derapaje. Despre activitatea Comisiei și rezultatele acesteia am discutat cu un membru al grupului de lucru „Justiție și drepturile omului al Consiliului Național pentru Participare”, Sergiu Ostaf, care este și reprezentantul societății civile în cadrul Comisiei Naționale pentru constituirea circumscripțiilor naționale permanente.

Deschide.MD: Domnule Sergiu Ostaf, Comisia a votat și a propus Guvernului spre aprobare, un proiect de hotărâre care prevede crearea a 46 circumscripții uninominale pe teritoriul Republicii Moldova. Trei circumscripții vor fi pentru Diaspora și două – pentru regiunea transnistreană. În acest context, Partidul Acțiune și Solidaritate și-a exprimat nemulțumirea și a criticat felul în care au fost create circumscripțiile uninominale permanente pentru alegerile parlamentare din 2018. Reprezentanții formațiunii politice au anunțat că au remarcat mai multe derapaje în crearea circumscripțiilor, printre care și discriminarea cetățenilor din Diaspora și a celor din stânga Nistrului. Dvs., în calitate de membru al Comisiei Naționale pentru constituirea circumscripțiilor uninominale permanente, ați participat activ la lucrările acestei comisii. Cum catalogați declarațiile reprezentanților PAS şi cum apreciați partajarea circumscripţiilor? În primul rând, ne-ar interesa opinia Dvs. cu privire la circumscripțiile pentru Diaspora și regiunea transnistreană. Este oare acest număr de circumscripții suficient?

Sergiu Ostaf: Crearea a două circumscripții electorale pentru raioanele de est este în conformitate cu practica mondială și europeană. Sunt două aspecte de discutat: 1) crearea circumscripțiilor electorale, inclusiv principiul în baza căruia se creează circumscripțiile respective și 2) desfășurarea alegerilor în baza acestor circumscripții. În noua istorie, pe parcursul ultimelor 30 de ani, cu referire la zonele de conflict, în întreaga experiență internațională pot fi identificate doar 8 exemple relevante, din care 5 sunt în Europa. Soluțiile electorale se desprind din lectura atentă a acestor situații. Experiența Ciprului de Nord (Cipru), Karabahului de Munte (Azerbaijan), Abhaziei și Osetiei de Sud (Georgia), unor regiuni ale Donbasului și din Crimeea (Ucraina), regiunea Aceh (Indonezia), regiunea Tamil (Sri Lanka), regiunea Kurdistanul de Nord (Irak), Republica Cecenă (Federația Rusă) – unele din aceste conflicte au avut durata de peste 30 de ani - oferă unele concluzii pertinente, anume crearea circumscripțiilor electorale dedicate regiunilor care nu se află deplin sau parțial în jurisdicția autorităților constituționale facilitează integrarea politică și constituțională a regiunilor date. Pentru a stabili numărul de circumscripții electorale în cazul regiunilor în care autoritățile integral sau parțial nu dețin controlul, se folosește, fără excepții, principiul de reprezentare proporțională numerică (din numărul de votanți de pe lista electorală) ca și pentru orice altă circumscripție electorală națională – practica demonstrată în toate aceste cazuri. A doua parte a întrebării, despre desfășurarea alegerilor în aceste circumscripții electorale, sunt câteva modalități: organizarea secțiilor de votare doar în acelea teritorii ale regiunii care sunt controlate și organizarea secțiilor de votare în afara acestei regiuni, unde pot veni votanții din aceste regiuni. Practica arată, uzând ambele practici de organizare a votului, că există riscul ca un deputat din această regiune va fi ales cu un număr considerabil mai mic decât numărul de votanți de facto, însă aceasta este principiul de facilitare a integrării politice a regiunii respective. Decizia de a organiza secțiile de votare pentru aceste circumscripții electorale este la discreția CEC, în baza evaluării unor riscuri pertinente. În cadrul Comisiei au existat propuneri de a crea de la 1 la 5 circumscripții. Hotărârea Comisiei de a crea două circumscripții a fost un compromis rezonabil la aceasta etapa, deși, conform principiului de proporționalitate numerică a votanților ar trebui formal să fie create probabil 3 circumscripții.

Crearea a 3 circumscripții electorale pentru cetățenii care se află în afara țării este în conformitate cu practica mondială și europeană. Lectura atentă a practicii din ultimii 50 de ani relevă, atenție!, aplicarea fără excepție a principiului de reprezentare a zonelor geografice importante unde se află cetățenii țării și nu aplicarea principiului de reprezentarea proporțională numerică. În general doar 12 țări din lume din peste 180, adică mai puțin de 10% din lume și doar 5% din Europa, creează circumscripțiile electorale dedicate votanților care se află în afara teritoriului țării: Algeria, Angola, Cape Verde, Columbia, Croația, Ecuador, Franța, Italia, Mozambic, Panama, Portugalia și România. 5 țări din Europa: 2 cu sistem similar mixt, 1 sistem majoritar și 2 cu sistem proporțional creează circumscripții dedicate. În practică, se confirmă stabilirea plafonului minim (1-2%) și maxim (3-4%) din numărul de deputați care vor fi aleși din aceste circumscripții electorale. Explicația reiese din faptul că există componenta proporțională care asigură reprezentarea proporțională numerică pe când componenta majoritară asigură prezența vocii distincte de principiu a diasporei. Exemple exhaustive din practica Europeană la acest capitol: 1) peste 25% din cetățenii Croației locuiesc în afara țării și se aloca 4% sau 6 din 152 parlamentari (sistem proporțional), 2) peste 40% din cetățenii Portugaliei locuiesc peste hotarele țării și se aloca 2% sau 4 din 230 parlamentari (sistem proporțional), 3) peste 20% din cetățenii României locuiesc în afara țării și se aloca 1% sau 6 din 400 (sistem mixt, ulterior proporțional) din parlamentari și în cazul Franței 12 din 331 (sistem majoritar). Țările respective creează circumscripțiile dedicate în zonele geografice majore unde se găsesc cetățenii țării, de regula: Vest (Europa si Americi) si Est (Asia). Comisia a discutat propunerile de a crea de la 1 la 10 circumscripții electorale pentru cetățenii care se află în afara țării, deseori propunerile date se făceau în baza principiului de reprezentare proporțională numerică (abordarea greșită) sau fără vreo motivare. Comisia a hotărât crearea a 3 circumscripții electorale pentru cetățenii care se află în afara țării care reflectă zonele importante geografice: Europa, Americi și CSI – este o soluție conform practicii mondiale și europene.

Mai multe detalii despre acestea principii și practici pot fi accesate în literatura de specialitate sau din prima sursă de la autoritățile publice din aceste țări.

Deschide.MD: La modul general, ar putea exista o suspiciune ca aceste circumscripții ar fi fost constituite în baza unor algoritme sau manipulări politice în folosul unui sau altui concurent electoral?

Sergiu Ostaf: Să vă explic tehnologia creării circumscripțiilor de la început. Crearea circumscripțiilor electorale este un exercițiu deloc simplu care necesită timp și dispunerea de tehnologii specifice de simulare a circumscripțiilor (dotate suplimentar cu informațiile primare geodezice, statistici, etc), însă toate acestea trebuie completate cu cunoașterea bună a specificului istoric, geografic, lingvistic, de infrastructura, etc a Republicii Moldova. Cu asistența programelor specializate (de regula sistemele informaționale geospațiale de tip GIS folosite pentru exerciții similare în SUA, Anglia, Germania, Franța, etc). În cadrul Comisiei s-a lucrat cu arc-GIS. Eu personal am lucrat separat și în paralel folosind sistemul Q-GIS (open source). În practică au existat 2 exerciții separate cu abordări în anumite privințe diferite având la bază datele primare despre structura administrativă, infrastructura, despre localitățile țării. Personal am lucrat mai mult de 20 de zile dedicate acestei sarcini asistat de un specialist în GIS, sunt sigur că produsele Comisiei au fost create cu un efort similar de timp. Simularea se realizează în limitele variațiilor posibile adică constrângerilor existente de limita geografică și administrativă pe axa de est-vest și sud-nord care face posibilă modelarea a cel mult 2-3 opțiuni principial diferite pentru unele regiuni ale țării (centru) și totodată oferă încă 2-3 opțiuni secundare de ajustare în cadrul acestor opțiuni de principiu de configurare geografică (matematic vorbind există constrângeri la dimensiunea variaților: mărimea circumscripțiilor, frontiera de stat practic peste 1 raion,  menținerea structurii raionale).

Pentru circumscripțiile din afara Chișinăului, Comisia a generat practic o singura soluție principiala (deși a mai existat încă un efort din partea se pare că a 2 membri nefinalizat din lipsa de tehnologie menționată) bazată pe construcția incrementală a circumscripțiilor cu pașii din direcția nord spre centru și sud spre centru – e o abordare posibila. Eu, separat, am propus o alta variantă care a avut la baza principiul dispersării și mișcării circumscripțiilor din zonele cu densitatea mai mare a populației (centru) spre zonele cu densitatea mai mica (nord) și prin cultivarea relației administrative și social-economice a viitoarelor circumscripții (în practica în zona de centru se creau 2-3 noi circumscripții și la nord comasare). În practica, aceste două variante au avut câteva diferențe principiale în proporție de 30-35% din circumscripții, în special în centrul și sudul țării. Toate încercările de a simula o a treia variantă în baza altor abordări nu a dat rezultate, adică varianta a 3-a avea diferențe de principiu mai mica decât 15-20% cu primele doua menționate, încă odată confirmând ipoteza existenței limitei naturale de variante datorita formei geografice și altor constrângeri. Propunerea Comisiei este mai bună în anumite privințe (compatibilitatea localităților), propunerea mea (menținerea structurii raionale, dezvoltarea social-economica-infrastructurala) a fost mai buna în alte privințe, din păcate acestea neputând a fi reconciliate. Desigur, la aceste două variante de baza pot fi adăugate ajustări mici de ordin secund, la intersecția hotarelor circumscripțiilor, câte 3-4 modificări de mutare a unor localități comparabile ca populație dintr-o circumscripție în cea vecina și invers.  

Exista abordări pentru testarea ex-ante și ex-post (mai corecte) a sensibilităților politice în crearea circumscripțiilor. Eu am rulat câteva teste de sensibilitate sau de risc politică asupra versiunilor date pentru varianta finală a Comisiei și propusă de mine, evaluarea de nivelul 1 (nivelul de circumscripție) și doar parțial pentru câteva circumscripții evaluarea de nivelul 2 (nivelul subcircumscripție), din care nu am putut deduce, în baza metodologiei date, indici pentru favorizarea politică. Să reținem, specialiștii folosesc noțiunea de gerrymendering (manipularea cu hotarele circumscripțiilor – să ne amintim cazul pe rol Gill v. Whitford din SUA în fața Curții Supreme de Justiție din SUA din 2017), înseamnă pierderea în proporție de 10-20% a scorului unui candidat datorită modificării hotarelor fără vreo justificare. Pentru circumscripțiile electorale în afara Chișinăului pot exista mai multe variații de nivelul 2 (de nivelul 3 nu pot exista pentru ca nu se permite divizarea comunelor), adică aflarea unor localități în proporție de 3-4, adică sub 5% din numărul de localități din cadrul circumscripției (pe perimetrul hotarelor circumscripțiilor) într-o circumscripție sau alta, aici există o discreție mai mare și de principiu este loc pentru o analiză mai detaliată, care necesită mai mult timp. 

Cu referire la crearea circumscripțiilor electorale în cadrul mun. Chișinău, pot fi generate mult mai multe variante de circumscripții pentru că sunt mai puține constrângeri prin urmare principial există 4-5 soluții principial diferite. Comisia a avut 2 soluții principial diferite pe parcursul activității sale. Eu am propus o soluție diferită de ambele propuneri ale Comisiei și un alt membru al Comisiei a avut o propunere tot diferită, adică a existat 4 variante de lucru pentru Chișinău. Fiecare soluție de constituire a 11 circumscripții are avantajele și dezavantajele sale care pot fi discutate în detaliu. Eu am rulat testele de sensibilitate politică de nivelul 1 pentru propunerea finală a Comisiei, dar și pentru propunerea mea și nu am dedus existența manipulărilor de nivelul 1. Desigur, ar trebui de rulat testele de sensibilitate politica și de nivelul 2 pentru o concluzie mai concretă, însă aceasta necesită mult mai mult timp. Propunerea Comisiei are anumite dezavantaje pentru că separă suburbiilor prin intermediul circumscripțiilor electorale – 2 – pe când infrastructura, aspectul social-economic-financiar-administrativ existent scoate în evidență slăbiciunile.

Sursele de specialitate oferă tuturor celor interesați tehnologia (soft, testarea sensibilității, etc) de creare a circumscripțiilor și lecțiile învățate din experiența existenta.

Deschide.MD: Ținând cont de experiența Dvs. în acest domeniu, ipotetic vorbind, cum ar putea arăta viitorul Legislativ din punct de vedere a spectrului politic? Dacă e să comparăm, spre exemplu, cu ultimele alegeri parlamentare care au avut loc în baza vechiului sistem electoral.

Sergiu Ostaf: Este un exercițiu cu foarte multe variabile care se comportă incert cu o marjă de discreție foarte mare pentru a avea un răspuns calitativ. Am publicat în martie 2017 o analiza amplă privind scenariile mari posibile în studiul Obiectivele Sistemului Electoral al Republicii Moldova. Simulări credibile se fac pe baza unui model integru în baza evidențelor pertinente, estimările mai corecte se pot face în a 2-a jumătate a anului 2018. În spațiul public existent o serie de expuneri și speculații care expun atitudinea unor persoane față de acest subiect - atitudinea nu este opinia de expertiză. În alte cazuri se expune opinia simplistă și speculativă pe baza ipotezelor neverificabile sau parțiale, informațiilor selectiv-tendențios prezentate.

Estimarea mea arată că rezultatul pe componenta proporțională nu va fi substanțial diferită de rezultatul alegerilor parlamentare din 2014 cu reprezentarea partidelor de stânga, de centru, de dreapta și unioniștii. Pe componenta majoritară vor fi aleși deputați cu realizări concrete și capacități de realizare a proiectelor regionale, dedicați pragmatic intereselor cetățenilor din aceste regiuni cu mai puțină retorică sterilă, cu mai puțină speculație geopolitică și mai liberi de subordonări ierarhice față de centrul-economic centrat pe vârful sau liderul partidului.

Deschide.MD: Vă mulţumim!